Cu cât auzim mai des o anumită afirmație sau informație, cu atât suntem mai înclinați să îi acordăm credibilitate, indiferent dacă este adevărată sau nu.
Mulți dintre noi au auzit, de exemplu, că oamenii folosesc doar aproximativ 10% din creier. Acesta este însă un mit și în realitate ne folosim practic întregul creier, tot timpul, scrie Time. Cu toate acestea, potrivit unor sondaje realizate în rândul profesorilor din întreaga lume, aproximativ jumătate dintre ei au spus că cred în acest mit al celor 10% – demonstrând puterea repetiției.
„Când suntem expuși în mod repetat la o informație, aceasta pare mai adevărată decât prima dată când am auzit-o”, spune Sarah Barber, profesor asociat de psihologie la Universitatea de Stat din Georgia, care studiază memoria umană și estimările de adevăr.
Cercetătorii din domeniul ei numesc acest fenomen „efectul adevărului iluzoriu”. În era dezinformării online și a teoriilor conspirației, cercetările asupra acestui efect s-au intensificat și au devenit mai importante.
Aceste studii au arătat în mod constant că, cu cât suntem mai expuși la aceleași neadevăruri sau invenții, de exemplu, în fluxurile noastre de pe rețelele sociale, dar și la televizor, în conversații cu prietenii sau oriunde altundeva, cu atât acestea par mai adevărate.
Într-un studiu din 2021 publicat în Cognition Research, Barber și un coleg au descoperit că cel mai mare salt în percepția adevărului apare atunci când întâlnim o afirmație pentru a doua oară. Deși intensitatea efectului scade ulterior, fiecare expunere suplimentară întărește percepția legitimității acelei afirmații.
Acest lucru nu înseamnă că, după suficiente repetări, vom ajunge să credem complet o informație falsă, dar repetiția poate face ca ea să pară mai puțin falsă, explică Barber.
Faptul că ne apare des în fluxurile noastre de pe rețelele sociale alături de postări ale prietenilor, știri legitime și alte informații de încredere o face să pară mai puțin absurdă și îi atribuim mai multă validitate.
O explicație frecvent invocată pentru efectul adevărului iluzoriu se referă la ceea ce psihologii cognitivi numesc „fluență de procesare”. Ideea este că informațiile pe care le-am întâlnit înainte sunt mai ușor de procesat de către creier, iar creierul asociază această ușurință cu adevărul.
„Dacă privim lucrurile din perspectiva transmiterii informației din gură în gură, o formă de colectare a dovezilor pe care o folosim din vremuri imemoriale, are sens să acordăm mai multă valoare de adevăr lucrurilor pe care le auzim în mod repetat”, spune Shauna Bowes, profesor asistent de psihologie la Universitatea din Alabama din Huntsville. „Din păcate, acest mecanism nu mai funcționează la fel de bine în contextul modului în care consumăm informații astăzi”, adaugă Bowes.
Bowes și Lisa Fazio de la Universitatea Vanderbilt au arătat în cadrul unui studiu publicat in ianuarie că efectul adevărului iluzoriu influențează credința în teoriile conspirației la fel ca în cazul informațiilor obișnuite. Nici gândirea critică, nici timpul acordat verificării nu reduc acest efect, astfel că oricine poate fi influențat.
Cea mai sigură protecție este limitarea expunerii la informații false, atât prin reducerea timpului petrecut pe platforme care răspândesc dezinformare, cât și prin eforturi mai mari ale acestor platforme de a promova conținut corect și de a combate știrile false.
„Atâta timp cât algoritmii ne inundă fluxurile de pe rețelele sociale cu conținut fals, suntem cu toții vulnerabili”, spune Bowes.
C.S.
SUA vor retrage 5.000 de militari din Germania - oficial
Inteligența artificială a depășit medicii în stabilirea diagnosticului la urgențe - test major din lumea reală
Ce a observat un analist rus care a jucat rolul lui Putin într-o simulare de război a armatei germane
Jaqueline Cristian dă lovitura carierei
