În 2021, Mike Evans, profesor de Științe Politice la Universitatea de Stat din Georgia, a observat o problemă serioasă în rândul studenților săi: din ce în ce mai mulți ajungeau la cursurile de guvernare nu cu vagi cunoștințe de la orele de educație civică din liceu, ca altădată, ci cu teorii ale conspirației și informații manipulate luate de pe rețele sociale precum TikTok, YouTube sau Instagram.
Un exemplu era un videoclip viral, considerat „dovadă solidă” de fraudă electorală în SUA, dar care fusese filmat, de fapt, în Rusia.
În acest context, Evans și-a pus întrebarea: cum poate un curs menit să pregătească cetățeni responsabili într-o democrație să ignore realitatea dezinformării online?
Totuși, restructurarea completă a unui curs de o asemenea amploare, cu peste 4.000 de studenți și zeci de profesori implicați, părea imposibilă.
Soluția a venit odată cu descoperirea programului Civic Online Reasoning, dezvoltat la Universitatea Stanford. Acest curriculum gratuit oferă strategii inspirate din metodele folosite de verificatorii profesioniști de fapte, scrie în The Conversation Sam Wineburg, care a condus grupul de cercetare din spatele programului.
Potrivit lui Wineburg, problema observată de Evans nu este specifică doar universității din Georgia. Tinerii, în general, își iau informațiile aproape exclusiv de pe platforme digitale, iar de multe ori nu au capacitatea de a evalua critic sursele.
Programul Civic Online Reasoning a fost creat tocmai pentru a răspunde acestei nevoi, concentrându-se pe aspecte precum identificarea sursei, verificarea credibilității și înțelegerea contextului prin „lectură laterală” – adică verificarea afirmațiilor prin consultarea mai multor surse independente.
În 2021, echipa de la Stanford a adaptat programul pentru cursul lui Evans, sub forma a șase module scurte, integrate în programă, fără a perturba structura existentă.
Exemplele folosite erau direct legate de conținutul disciplinei: videoclipuri de pe Instagram despre prețul benzinei, postări de pe TikTok despre confirmarea judecătoarei Ketanji Brown Jackson sau site-uri care se prezentau ca neutre, dar erau finanțate de grupuri de interese.
Studenții au învățat să recunoască manipulări precum extragerea citatelor din context, editarea selectivă a materialelor video sau folosirea domeniilor „.org” pentru a induce impresia de legitimitate.
Rezultatele au fost promițătoare. În decursul a două semestre, aproape 3.500 de studenți au participat la testări înainte și după parcurgerea modulelor. Scorurile au arătat o îmbunătățire cu 18% a capacității de a identifica surse nesigure, iar 80% dintre studenți au declarat că au învățat lucruri importante.
Această inițiativă confirmă faptul că alfabetizarea digitală poate fi consolidată în mod practic, fără transformări radicale ale programelor universitare.
Exemple similare din alte cursuri – de nutriție sau de retorică – arată aceeași eficiență. Într-o lume dominată de informații neverificate și manipulatoare, pașii mici, integrați inteligent în educație, pot avea un impact major, este de părere Wineburg.
C.S.