Majoritatea postărilor pe Internet vizând sănătatea, venite din partea unor influenceri de top, sunt ambigue, lipsite de dovezi ştiinţifice, mânate de interese financiare.
Ce se poate face împotriva dezinformării?
Sfaturile medicale greşite şi tratamentele improprii sunt vechi de când lumea. Creştinilor din primele veacuri li se recomanda să înghită iconiţe cu sfinţi pentru a se însănătoşi şi a scăpa de dureri, în timp ce vraci şarlatani din secolul al XVIII-lea vindeau aşa-numitul "ulei de şarpe" pe post de leac universal.
În era social media dezinformarea medicală s-a răspândit mult mai rapid decât s-ar fi putut ea realiza prin orice şarlatan rătăcitor sau faţă bisericească. Având milioane de urmăritori, influencerii exercită o influenţă semnificativă când e vorba de sănătate şi sfaturi medicale.
Un studiu nou, publicat de revista lunară JAMA Network Open, a ajuns la concluzia că 85% din postările în social media vizând teste medicale cuprind sfaturi ambigue sau false, cu potenţial dăunător, care nu menţionează factori nocivi importanţi, cum ar fi consumul excesiv de medicamente sau diagnoza unei maladii care nu ar fi manifestat simptome sau pus probleme vreodată (supradiagnosticare).
"Aceste date demonstrează nevoia unor reglementări mai stricte în privinţa diseminării unor informaţii medicale eronate pe social media", scriu autorii studiului.
Dezinformarea medicală este foarte răspândită în social media
Cercetătorii atrag atenţia că postările pe social media sunt un contributor de frunte la supradiagnosticare şi la apariţia unei cereri tot mai mari pentru tratamente care nu sunt necesare. Acestea două sunt recunoscute ca ameninţări majore la adresa sănătăţii oamenilor.
Supradiagnosticarea atrage resurse din sistemul sanitar în detrimentul tratării bolilor reale, care necesită tratament, susţin cercetătorii. Iar tratamentele excesive pot avea efecte secundare, cum ar fi migrenele provocate de medicamentaţie.
Cercetătorii au analizat 982 de postări pe social media, pe platformele Instagram şi TikTok, realizate de influenceri având în medie aproximativ 200 de milioane de urmăritori, pentru a le verifica acurateţea şi potenţialul impact asupra privitorilor.
În centrul atenţiei s-au aflat postări vizând cinci teste medicale specifice, cum ar fi RMN la nivelul întregului corp sau verificarea nivelului de testosteron.
Dintre acestea doar 15% au menţionat existenţa unor potenţiali factori dăunători asociaţi acestor teste medicale.
La originea sfaturilor medicale pe social media se află interese financiare
Aproape tuturor influencerilor analizaţi le lipsea expertiza medicală pentru a fi capabili să furnizeze informaţii corecte. Doar 6% din postări au inclus sub o formă sau alta o dovadă medicală.
În loc de asta, influencerii au tins să se bazeze pe dovezi anecdotice sau pe date culese în funcţie de interesul lor, pentru a promova teste potenţial nenecesare sau chiar lipsite de beneficii.
De exemplu, pe platformele de socializare se face mare reclamă testelor de detectare timpurie a unor multiple forme de cancer sau testelor de floră intestinală. Aceste teste sunt adesea prezentate drept esenţiale pentru menţinerea în bune condiţiuni a sănătăţii, dar dovezile ştiinţifice în sprijinul răspândirii lor la scară largă sunt limitate.
"Clar, aceste noi dovezi de informaţii înşelătoare persuasive, culese din aproape 1.000 de postări, cer răspunsuri care să ajute la diminuarea supradiagnosticării şi medicaţiei excesive", au scris autorii studiului.
Ei au descoperit de asemenea că mai mult de două treimi din influenceri au avut interese financiare pentru a promova testele din postările lor.
Aceste interese financiare pot duce la informaţii manipulate, în care beneficiile testelor sunt exagerate iar riscurile sunt bagatelizate.
Cum ne putem proteja în spaţiul virtual
A găsi online sfaturi medicale de încredere, bazate pe cercetări ştiinţifice, poate fi dificil, dar există câteva lucruri la îndemâna oricui pentru a se proteja de dezinformarea medicală.
• Verifică sursa: Verifică mereu competenţa profesională a celui care dă sfaturi. Este posibil ca influencerul în cauză să nu aibă pregătirea medicală necesară pentru a oferi sfaturi de încredere.
• Protejează-te de informaţii care te pot induce în eroare. Priveşte critic conţinutul pe care îl vizionezi. Întreabă-te dacă autorul postării invocă dovezi ştiinţifice din surse cu reputaţie.
• Verifică informaţiile. Foloseşte surse demne de încredere pentru a verifica veridicitatea informaţiilor răspândite de influencer. Pagini online cum ar fi cele ale NHS, the Mayo Clinic şi WHO oferă informaţii acurate şi actualizate.
• Gândeşte-te înainte de a trimite postarea mai departe. Gândeşte-te că s-ar putea să conţină ceva neadevărat sau că ar putea provoca rău. Verificarea informaţiei cu ajutorul unei surse demne de încredere poate împiedica diseminarea unor informaţii false.
• Ascute-ţi abilităţile media: a juca jocuri bazate pe ştiinţă, inclusiv Spot the Troll şi Bad News, poate reduce riscul de a da crezare unor informaţii de sănătate false.