La o săptămână de la declanșarea atacurilor americane și israeliene asupra Iranului, conflictul a destabilizat deja Orientul Mijlociu și a extins violențele pe o arie care merge din Asia Centrală până la marginea Europei.
Operațiunea militară – denumită „Epic Fury” de SUA și „Roaring Lion” de Israel – a fost prezentată drept o demonstrație de forță menită să neutralizeze amenințarea iraniană, însă consecințele sale rămân greu de anticipat, arată o analiză publicată de The Guardian.
1. De ce a izbucnit războiul?
Conflictul are rădăcini vechi în rivalitatea dintre Iran, pe de o parte, și Israel și Statele Unite, pe de altă parte.
Teheranul încearcă de decenii să își extindă influența în Orientul Mijlociu prin sprijinirea unor grupări armate precum Hezbollah în Liban sau rebelii Houthi din Yemen. În paralel, Iranul a dezvoltat un program nuclear despre care susține că este destinat exclusiv scopurilor civile, afirmație contestată de Washington.
Negocierile dintre SUA și Iran pentru limitarea programului nuclear erau încă în desfășurare până weekendul trecut, când Washingtonul a abandonat discuțiile și a lansat atacuri aeriene asupra Iranului.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a cerut de ani de zile o intervenție militară împotriva Iranului, susținând că programul nuclear iranian reprezintă o amenințare existențială pentru Israel.
2. Ce urmăresc SUA și Israel prin această ofensivă?
Obiectivele declarate sunt diferite și uneori contradictorii.
Printre explicațiile oferite de liderii occidentali se numără:
- neutralizarea amenințărilor militare ale Iranului și ale aliaților săi regionali;
- distrugerea programului nuclear iranian;
- sau chiar schimbarea regimului de la Teheran.
Președintele american Donald Trump a afirmat recent că obiectivul final ar fi „capitularea necondiționată” a conducerii iraniene.
La rândul său, Benjamin Netanyahu a spus că Israelul urmărește eliminarea programului nuclear și a arsenalului de rachete al Iranului, dar a sugerat că ar saluta și prăbușirea actualului regim.
3. Cât de mare este bilanțul victimelor până acum?
Conform Societății Semilunii Roșii din Iran, atacurile ar fi provocat 1.230 de morți în Iran în prima săptămână de război.
Unul dintre cele mai controversate episoade a fost bombardarea unei școli primare de fete în orașul Minab, în sudul Iranului, unde au murit zeci de copii.
Conflictul s-a extins și în alte state din regiune.
În Liban, loviturile israeliene au provocat 217 morți și 798 de răniți, potrivit ministerului sănătății, iar sute de mii de persoane au fost nevoite să își părăsească locuințele.
În Israel, atacurile iraniene au ucis 12 persoane, iar șase militari americani au murit în confruntări. Alte victime au fost raportate în Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Kuwait, iar unele atacuri iraniene au vizat inclusiv ținte din Azerbaidjan și Cipru.
4. Cine conduce Iranul după moartea lui Ali Khamenei?
În prima zi a războiului, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a fost ucis.
Autoritățile iraniene încearcă acum să stabilească succesiunea, iar unul dintre numele vehiculate este Mojtaba Khamenei, fiul liderului ucis.
Deocamdată nu a fost anunțată oficial numirea unui nou lider suprem, iar conducerea statului este asigurată temporar de un organism interimar.
Analiștii avertizează că cel mai mare risc pentru Iran ar fi prăbușirea instituțiilor statului și fragmentarea țării, un scenariu care ar destabiliza întreaga regiune.
5. Cât timp poate Iranul să continue războiul?
Din punct de vedere militar, Iranul nu poate rivaliza direct cu forțele SUA și ale Israelului.
Totuși, statul iranian are o lungă experiență în războiul asimetric, folosind grupări paramilitare și aliați regionali pentru a lovi adversari mai puternici.
Riposta Teheranului a provocat deja haos economic și geopolitic. Iranul a blocat practic strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute pentru transportul global de petrol, iar atacurile cu rachete și drone au perturbat traficul aerian internațional.
6. Vor rămâne statele din Golf neutre?
Deocamdată este dificil de spus.
Monarhiile din Golful Persic – precum Arabia Saudită sau Emiratele Arabe Unite – consideră Iranul un adversar, dar încearcă în același timp să evite implicarea directă într-un război regional.
Teheranul a avertizat însă că bazele militare americane din regiune și interesele SUA ar putea deveni ținte ale atacurilor sale.
În același timp, mai multe state din Golf sunt îngrijorate că ar putea fi atrase într-un conflict în care toate părțile ar avea de pierdut.
7. Este legal acest război?
Legalitatea intervenției este contestată de numeroși juriști și politicieni occidentali.
Statele Unite și Israel susțin că atacurile reprezintă o formă de autoapărare preventivă. Criticii spun însă că operațiunea nu respectă dreptul internațional.
Premierul britanic Keir Starmer a refuzat să participe la ofensivă, afirmând că nu va implica Marea Britanie în „acțiuni ilegale” și că guvernul său nu susține „schimbarea regimurilor prin bombardamente”.
La rândul său, premierul spaniol Pedro Sánchez a descris conflictul drept „o ruletă rusească cu destinul a milioane de oameni” și a calificat atacurile SUA–Israel drept „o greșeală extraordinară”.