Economia SUA începe să transmită semnale de avertizare, pe fondul unei piețe a muncii în slăbire, al unei inflații care rămâne ridicată și al riscului unei crize energetice generate de războiul cu Iranul.
Combinația acestor factori amintește de condițiile care au precedat stagflația din anii ’70, cea mai gravă criză economică americană de după Marea Depresiune, arată o analiză publicată de The Atlantic.
„Economia este încă departe de un scenariu catastrofal, dar direcția în care merge este neliniștitoare. Semnalele de avertizare nu sunt încă roșii, dar cu siguranță clipesc galben”, notează analiza.
Piața muncii începe să slăbească
Cel mai recent raport privind piața muncii arată că economia americană a pierdut 92.000 de locuri de muncă în februarie, iar rata șomajului a urcat la 4,4%.
În același timp, datele pentru lunile precedente au fost revizuite în jos. Ianuarie a avut mai puține locuri de muncă noi decât se estimase inițial, iar decembrie a înregistrat, de fapt, pierderi de locuri de muncă.
În ansamblu, anul 2025 a adăugat doar 181.000 de locuri de muncă, aproximativ o zecime din nivelul creat în anul precedent. Potrivit analizei, acesta a fost anul cu cele mai multe luni de scădere a ocupării forței de muncă de la criza financiară din 2010.
Administrația Trump a sugerat uneori că scăderea numărului de locuri de muncă ar putea fi legată de deportarea lucrătorilor fără acte, însă rata șomajului în rândul persoanelor născute în SUA a crescut cu o jumătate de punct procentual de la instalarea actualului președinte la Casa Albă.
Creșterea economică încetinește, iar inflația rămâne ridicată
Alte date oficiale indică și o încetinire puternică a creșterii economice.
Potrivit Biroului de Analiză Economică al Departamentului Comerțului, creșterea PIB a scăzut de la 4,4% în trimestrul al treilea la doar 1,4% în trimestrul al patrulea al anului trecut.
În același timp, inflația anuală a ajuns la 3% în decembrie, cel mai ridicat nivel din aprilie 2024.
Pentru autorul analizei, această combinație – piață a muncii mai slabă, creștere economică lentă și inflație persistentă – reprezintă un semnal clar că economia începe să intre într-o zonă de risc.
Războiul cu Iranul ar putea provoca o criză energetică
Pe lângă aceste evoluții interne, conflictul dintre Statele Unite și Iran ar putea declanșa un șoc petrolier major dacă se prelungește.
Prețul petrolului a urcat deja la aproximativ 90 de dolari pe baril, după ce președintele american Donald Trump a declarat că războiul nu se va încheia fără „capitularea necondiționată” a Iranului.
Ministrul energiei din Qatar, Saad al-Kaabi, a avertizat că prețul petrolului ar putea ajunge chiar la 150 de dolari pe baril în următoarele săptămâni și că situația ar putea „prăbuși economiile lumii”.
O paralelă cu începutul stagflației din anii ’70
Analiza subliniază că actuala situație amintește de începutul anilor ’70, când economia americană prezenta semnale similare de slăbiciune: inflația începea să crească, piața muncii se deteriora treptat, iar ritmul de creștere economică încetinea.
Criza s-a agravat dramatic după embargoul petrolier arab din 1973, când prețurile energiei aproape s-au cvadruplat. Creșterea costurilor energiei a dus la scumpiri generalizate, reducerea consumului și concedieri, iar economia a intrat într-o spirală de inflație ridicată și șomaj în creștere.
Diferența majoră față de anii ’70
Potrivit autorului, situația actuală nu este încă o repetare a acelei crize și nici nu trebuie să devină una.
Diferența importantă este că problemele economice actuale ar putea fi în mare parte rezultatul unor decizii politice recente.
Analiza susține că economia americană era într-o poziție relativ solidă la începutul mandatului lui Donald Trump, iar deteriorarea a început după introducerea tarifelor comerciale globale și după decizia de a intra în război cu Iranul.