CFR Cluj a pierdut cu 5-0 meciul cu Tromso, la o săptămână după ce U Cluj a fost scoasă din cupele europene de Brann. Rezultatele și diferența dintre echipe ne-au adus aminte de alte rezultate din ultimii ani contra echipelor nordice: cele 10 goluri încasate de FCSB de la Silkeborg, de eșecul cu 2-7 al lui CFR Cluj contra lui Hacken, iar lista exemplelor poate continua. Dincolo de aceste rezultate umilitoare, sunt și lecții din care putem învăța. Ce fac nordicii atât de bine și noi nu facem? Cum putem implementa sistemul nordic și în România?
Progresul făcut de fotbalul din țările scandinave în ultimii ani nu este întâmplător, așa cum nici regresul din țara noastră nu este o surpriză. În timp ce alte țări și-au dat seama care este drumul pentru a avea succes, noi am continuat cu aceeași soluție ce nu și-a dovedit eficiența, ci dimpotrivă.
Cam în aceeași perioadă, în urmă cu un deceniu, atât în Suedia, cât și în Norvegia și Danemarca s-a schimbat strategia de dezvoltare a cluburilor. Echipele din această țară și-au dat seama că nu pot concura cu alte grupări din campionate mai bogate la nivel de investiții și că au nevoie de o altă abordare. Așa că investițiile în academii au crescut considerabil. Nu doar cantitativ, ci și calitativ.
În România, schimbarea președintelui FRF s-a produs în 2014. Răzvan Burleanu a avut în mandatul său o misiune de a crește numărul de jucători, dar, deși numărul acestora a crescut, calitatea lasă de dorit. Unde s-a făcut diferența față de țările nordice?
Un răspuns probabil este la nivelul antrenorilor. Spre exemplu, Suedia are un sistem în care pune accent pe dezvoltarea antrenorilor pentru copiii și juniori. În fiecare an, Suedia pregătește până la 10.000 de antrenori noi.
În plus, motto-ul Federației de la Stockholm este de a avea un club de fotbal aproape în fiecare sat. Așa că Suedia s-a ales atât cu oameni pricepuți care să antreneze tinerii jucători, dar și cu un număr mai mare de jucători, prin impulsionarea copiilor să joace fotbal.
Țările nordice nu au fost, însă, lipsite de provocări. Climatul din aceste țări este unul dur, ceea ce înseamnă că din noiembrie până în aprilie mulți jucători renunțau. Doar că țările nordice au creat mii de terenuri acoperite, în care fotbalul poate continua și în lunile de iarnă.
Sistemul unitar din Norvegia
Conducerea fotbalului din Norvegia a ajuns la concluzia că progresul poate apărea doar ca există un sistem unitar. Așa că Federația a creat o aplicație numită tiim, prin care antrenorii se pot dezvolta în permanență, pot descoperi modalități noi de pregătire și soluții pentru a dezvolta jucătorii.
Acesta este un sistem unitar, motiv pentru care, privind echipele din Norvegia, putem vedea că toate joacă în același stil: simplu, dar în același timp eficient. Niciun jucător nu iese în evidență neapărat, dar rezultatele sunt pe măsură.
Regulile de aur din fotbalul nordic
Conform datelor furnizate de Federația de Fotbal din Suedia, juniorii din această țară sunt crescuți având un set de reguli:
Respectul este mai important decât talentul, iar jucătorii cu calități deosebite nu beneficiază de un tratament preferențial. Profesionalismul este insuflat jucătorilor înainte de a deveni fotbaliști profesioniști, iar ei sunt educați și în legătură cu modul în care trebuie să se comporte în afara terenului, în societate și la școală. De asemenea, li se insuflă ideea că nu trebuie să se creadă mai buni decât ceilalți, iar echipa este întotdeauna pe primul loc.
