Aproape două treimi dintre români se declară îngrijoraţi foarte mult şi destul de mult de efectele pe care războiul Israel-Hamas le-ar putea avea asupra României, creşterea ameninţărilor teroriste fiind cea mai mare temere.
Întrebaţi care dintre cele două conflicte îi îngrijorează mai mult, cel dintre Ucraina şi Rusia sau cel dintre Israel şi Hamas, aproape 50% au indicat conflictul din Ucraina, relevă un sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.
Efectele războiului dintre Israel şi Hamas
66,1% dintre români declară că sunt îngrijoraţi foarte mult şi destul de mult de efectele pe care războiul dintre Israel şi Hamas le-ar putea avea asupra României, în timp ce 31,9% declară că sunt destul de puţin, foarte puţin sau deloc îngrijoraţi. 1,9% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
„Femeile, persoanele cu vârsta peste 60 de ani, cei cu educaţie primară, cei inactivi pasivi, locuitorii din urbanul mare, cei cu venituri mai reduse sunt categoriile de populaţie cele mai îngrijorate de efectele pe care războiul dintre Israel şi Hamas le-ar putea avea asupra României.
Bărbaţii, tinerii, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti, cei cu venituri mai ridicate tind să fie mai puţin îngrijoraţi de efectele acestui război asupra României decât restul populaţiei”, relevă analiza socio-demografică.
42,3% dintre cei care se declară îngrijoraţi de războiul dintre Israel şi Hamas (foarte mult, destul de mult sau destul de puţin îngrijoraţi - 78,5% din totalul eşantionului) menţionează creşterea ameninţărilor teroriste drept cea mai mare temere. 19,9% menţionează creşterea preţului combustibililor, iar 14,8% sporirea numărului de refugiaţi. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,8%.
Conform analizei socio-demografice, creşterea ameninţărilor teroriste reprezintă cea mai mare temere mai ales pentru femei, persoanele cu educaţie superioară, gulerele albe şi locuitorii din Bucureşti. Persoanele cu vârsta peste 60 de ani, inactivi pasivi menţionează cel mai des creşterea preţului combustibililor drept cea mai mare temere în ceea ce priveşte războiul dintre Israel şi Hamas. Persoanele cu vârsta între 30 şi 40 de ani şi locuitorii din urbanul mic se tem cel mai mult de sporirea numărului de refugiaţi.
Războiul din Israel vs Războiul din Ucraina
Întrebaţi care dintre cele două conflicte îi îngrijorează mai mult, cel dintre Ucraina şi Rusia sau cel dintre Israel şi Hamas, 49% indică conflictul dintre Ucraina şi Rusia, iar 29% conflictul dintre Israel şi Hamas. 15,9% spun că îi îngrijorează ambele conflicte în aceeaşi măsură. Ponderea non-răspunsurilor este de 6% din total eşantion.
„Bărbaţii, persoanele cu vârsta sub 45 de ani, locuitorii din regiunile estice declară într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că îi îngrijorează mai mult conflictul dintre Ucraina şi Rusia decât cel dintre Israel şi Hamas. Sunt îngrijoraţi mai mult de conflictul dintre Israel şi Hamas în special: femeile, cei inactivi pasivi, locuitorii din regiunile vestice”, indică analiza socio-demografică.
„Războiul dintre Israel şi Hamas are un impact puternic asupra românilor, două treimi declarându-se foarte îngrijoraţi sau destul de îngrijoraţi de consecinţele acestuia asupra României. Temerea cea mai mare vizează ameninţările teroriste.
Pe de altă parte, războiul din Ucraina, deşi nu mai ocupă prim-planul agendei media, provoacă o îngrijorare semnificativ mai mare decât conflictul dintre Israel şi Hamas, explicaţiile fiind legate atât de proximitatea conflictului, cât şi de implicaţiile economice şi sociale deja resimţite în ultimul an şi jumătate”, explică Remus Ştefureac, director INSCOP Research.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 23 octombrie - 2 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile sociodemografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.