Satul românesc Poeni are câteva magazine, un grătar cu kebab și o haită de câini vagabonzi. Are, de asemenea, și destui alegători care au vrut ca un candidat de extremă dreapta să devină președinte.
Așa își începe reportajul despre România corespondentul BBC pentru Europa de Est, Sarah Rainsford.
Poeni, spune ea, aflat la puțin peste o oră de condus de capitală, nu este o excepție.
În noiembrie trecut, Călin Georgescu - un admirator al lui Vladimir Putin și deloc simpatizant al NATO - a trecut din zona extremistă în fruntea cursei prezidențiale, câștigând primul tur al alegerilor cu 23% din voturi.
La Poeni a obținut chiar și mai mult: 24%.
Apoi, Curtea Constituțională a anulat întreaga alegere într-o decizie fără precedent, invocând informații din partea serviciilor de informații conform cărora campania online a lui Georgescu ar fi fost sprijinită de Rusia.
La Poeni, o alegătoare tânără numește acele acuzații „minciuni”, fiind furioasă că votul a fost anulat. „Trebuiau să-l lase să candideze, să vedem ce se întâmplă”, spune Maria.
Un nou scrutin va avea loc în mai, dar lui Georgescu i s-a interzis participarea.
La București, susținătorii săi au ieșit în stradă strigând că judecătorii distrug democrația. Câțiva s-au confruntat și cu forțele de ordine, care au folosit gaze lacrimogene.
Acum, politicianul naționalist George Simion a intrat în cursă și are o poziție puternică în sondaje.
Mulți români se tem că valorile europene fundamentale ale țării și alianțele sale globale sunt încă în pericol.
„Suntem în mijlocul unei bătălii de idei. Nu avem opțiuni aici”, spune un activist pentru democrație. „Lupta e acum.”
„Ne-au păcălit. Ne-au promis mai mult”
În satul Poeni se vorbește mai puțin despre valori sau despre amestecul Rusiei, și mai mult despre bani. Sau, mai exact, despre lipsa lor.
Pe marginea drumului principal, unde traficul alternează între camioane grele și căruțe trase de cai, bărbații cumpără kebab, iar pensionarii stau de vorbă pe bănci prăfuite.
O cabină telefonică metalică, veche, este deformată, iar firma atârnă într-o parte, probabil de ani buni.
Veniturile sunt mici, prețurile cresc, iar viața e grea – ca în multe părți ale României.
„Vreau ca Georgescu să-i pună pe toți la punct. Ne-au păcălit. Ne-au promis mai mulți bani la pensie”, spune o femeie la început în șoaptă, apoi mai curajos. „Ceilalți n-au făcut nimic pentru noi aici!”
În magazinul din sat, Ionela este la fel de dezamăgită.
„Tinerii termină facultatea și nu găsesc de muncă aici, așa că pleacă afară. Nu e normal. Avem nevoie ca tinerii noștri să aibă locuri de muncă aici”, se plânge ea de după tejghea.
Milioane de români lucrează în alte țări din UE și trimit bani acasă. La Poeni, se vede unde ajung unii dintre acești bani – în casele noi neterminate.
Toată familia Ionelei a votat cu Georgescu. Ea crede că el a promis tăieri de taxe, dar nu pare să fi conștientizat ideologia sa de extremă dreapta.
Un om care a lăudat figuri extremiste din trecutul României, Georgescu este acum anchetat pentru presupuse legături cu un grup cu „caracteristici fasciste, rasiste sau xenofobe”.
Ieșind de la audieri, politicianul a fost filmat făcând un salut de tip fascist.
Alți săteni din Poeni au văzut acele imagini și știu bine cu ce fel de personaje obscure a fost asociat Georgescu.
Când aude numele lui, o pensionară își apucă cârja și o ridică precum o mitralieră, strigând că e periculos.
O altă femeie îmi spune că oamenii sunt suspicioși față de cineva care a apărut de nicăieri și care pune accent pe suveranitate mai degrabă decât pe rațiune economică.
„Ne spune că n-avem nevoie de Europa ca să ne ajute cu bani. Și atunci, cum trăim? Să fim sinceri: Europa ne hrănește!”, spune ea.
Suspiciuni inconsistente
Alegerile din România au devenit subiect de discuție cu mult dincolo de străzile din Poeni sau chiar de București.
Când vicepreședintele SUA, JD Vance, a șocat Europa cu un discurs la München, afirmând că cea mai mare amenințare la adresa UE nu vine din Rusia, ci din interior, a menționat de mai multe ori România.
El a declarat că alegerile din România au fost anulate pe baza unor „suspiciuni șubrede”, sub o „presiune enormă” din partea UE. Apoi, Elon Musk a criticat pe X decizia Curții Constituționale, numind-o „nebunie”.
Moscova probabil că a savurat momentul. Agenția de informații externe a Rusiei a fost de acord cu SUA, acuzând „mainstream-ul liberal” din Europa că suprimă vocile disidente.
Asta, din partea unui regim autoritar.
„E lumea nouă în care trăim. E ideologia MAGA. Caută parteneri și partenerii lor sunt partidele de extremă dreapta din toată Europa”, explică jurnalistul Ion Ioniță alinierea SUA-Rusia.
Pentru el, anularea alegerilor prezidențiale nu a fost doar constituțională, ci și justificată.
„Trăim un război hibrid, democrația este sub presiune”, spune el. Amenințarea este reală.
Dar România, aflată la granița cu Ucraina și gazdă a unei baze NATO importante, trebuie acum să facă față și ostilității americane.
„E o schimbare dramatică. America este aliatul nostru, cel mai important, și furnizorul principal de securitate pentru România”, subliniază Ion Ioniță. „Avem nevoie ca acest parteneriat să continue și să se întărească.
Oamenii sunt îngrijorați.”
Bătălia pentru sufletul României
Pentru Florin Buhuceanu, disputa nu este doar politică, e și personală.
Apartamentul său din București, o bijuterie modernistă, este un mic muzeu „dedicat memoriei queer”. Pe un perete se află o fotografie mare din anii 1930 cu trei bărbați gay arestați. În camera alăturată, un dulap de lemn, care altădată expunea obiecte din perioada fascistă a României într-un magazin de antichități, adăpostește acum imagini ale unor icoane queer.
România a dezincriminat homosexualitatea abia în 2001.
„Niciun muzeu de stat nu ar accepta astfel de donații”, spune Florin, așa că el și partenerul său le expun acasă, pentru oaspeți invitați.
Activist LGBT proeminent, a primit atât de multe amenințări în această campanie electorală încât serviciile de securitate l-au avertizat să fie precaut.
Chiar dacă Georgescu a dispărut la fel de rapid cum a apărut, atmosfera rămâne tensionată.
George Simion, considerat acum favorit, a fost cercetat după ce a cerut ca membrii comisiei electorale să fie „jupuiți de vii” pentru că l-au exclus pe Georgescu din cursă.
Simion își descrie partidul naționalist AUR drept un „partid patriotic cu esență conservatoare”, ai cărui piloni sunt „Credința, Națiunea, Familia și Libertatea”.
Grupul pentru drepturile LGBT MozaiQ a avertizat că, în ultimele săptămâni, s-a înregistrat o creștere a retoricii antisemite, rasiste și homofobe. A fost nevoit să alerteze poliția după mesaje pe rețelele sociale care instigau la atacuri asupra sediului său.
Astfel, Florin Buhuceanu se teme că România este aruncată înapoi în trecut. „Înainte de 2001 era absolut imposibil pentru noi să respirăm. Acum auzim din nou și din nou aceeași retorică”, spune el.
Și mai rău: SUA, Rusia și extrema dreaptă românească par acum aliniate.
„E clar că drepturile noastre sunt fragile și lumea se regrupează, așa că trebuie să continuăm această luptă”, avertizează activistul.
„Nu e doar pentru comunitatea noastră. E pentru sufletul democrației românești.”