Președintele Klaus Iohannis a participat, marți, la ceremonia organizată cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române, la Monumentul „Mormântul Ostașului Necunoscut” din Parcul Carol I, din București.
În discursul său, președintele a vorbit despre momentul Unirii de la 1859, dar și despre crizele din ultimii ani, precizând că România a dovedit mereu că este un stat puternic, mai ales atunci când clasa politică, instituţiile publice şi cetăţenii au acţionat împreună, punând pe primul loc binele comun iar acum, poate mai mult ca oricând, este important să ne concentrăm pe lucrurile care ne apropie, călăuziţi de spiritul unităţii naţionale.
”În urmă cu 164 de ani, aspiraţiile românilor de a trăi în acelaşi stat şi sub un singur drapel erau cu un pas mai aproape de realitate, prin Unirea celor două Principate, Moldova şi Ţara Românească.
Dorinţa puternică de unire a românilor, manifestată în mod limpede şi răspicat în cadrul Revoluţiei paşoptiste, nu a rămas un simplu ideal, ci a devenit realitate prin efortul neostenit şi dedicarea elitelor vremii de a găsi soluţiile politice potrivite. Marcarea acestei sărbători la Mormântul Ostaşului Necunoscut reprezintă o aducere-aminte a jertfelor pe care înaintaşii noştri le-au făcut pentru independenţă, unitate şi suveranitate. Istoria ţării noastre s-a construit prin angajamentul şi sacrificiile unor întregi generaţii, cărora le datorăm preţuirea noastră, pentru că au luptat şi au înfruntat cu demnitate şi curaj riscuri şi provocări în vremuri extrem de tulburi”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.
Şeful statului a afirmat că ”Unirea celor două Principate a fost un proces complex, care s-a desfăşurat într-un context internaţional dificil, fiind necesare eforturi politice şi diplomatice abile din partea clasei politice pentru a câştiga susţinerea marilor puteri pentru cauza românească”.
”Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei şi Ţării Româneşti a reprezentat piatra de temelie a definirii naţiunii noastre, orientate către valorile occidentale, democraţie, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti. Alexandru Ioan Cuza şi-a asumat, împreună cu elitele intelectuale şi politice, declanşarea unui important şi vast proiect de modernizare, care a deschis calea către Marea Unire din 1918. Domnitorul Unirii i-a adus laolaltă pe românii de pe ambele maluri ale Milcovului şi a pus bazele unei societăţi noi, prin angajamentul său de eliminare a privilegiilor şi prin promovarea principiilor liberalismului european al epocii. În timpul domniei sale, Principatele Unite au parcurs un proces amplu de dezvoltare. Pe unitatea de limbă, pe istoria, cultura, tradiţiile şi aspiraţiile comune, românii au pus bazele unui cadru legislativ şi unei administraţii moderne, comparabile cu cele occidentale, în spiritul epocii. Reforma agrară, reforma fiscală, crearea Codului Civil, legea comunală sau legea electorală reprezintă doar câteva exemple ale eforturilor de modernizare desfăşurate de-a lungul domniei lui Cuza”, a spus preşedintele.
Potrivit şefului statului, ”viziunea, ambiţia şi entuziasmul paşoptiştilor şi unioniştilor constituie un exemplu viu de dăruire, patriotism şi abnegaţie pentru dezvoltarea naţiunii române”.
”Reuşitele din 1859 reprezintă o lecţie veritabilă de responsabilitate pentru noi toţi, cei care continuăm să clădim România europeană, modernă şi democratică, indiferent unde ne aflăm. Acum aproape 160 de ani, Alexandru Ioan Cuza, recunoscând importanţa educaţiei, crea prima lege modernă a învăţământului, care introducea obligativitatea şi gratuitatea educaţiei, indiferent de clasa socială sau de gen. În acest an, viziunea proiectului „România Educată” va fi pusă în practică prin noi legi, menite să revigoreze sistemul de învăţământ şi să îl alinieze la cerinţele prezentului şi cele ale viitorului. În acelaşi timp, România dispune de fonduri europene semnificative pentru dezvoltare în următorii ani, astfel încât nu mai există justificări pentru care marile proiecte de infrastructură să sufere întârzieri. Aşadar, reiterez apelul de a se utiliza toate instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a finaliza reformele de care are nevoie ţara noastră şi pentru a eradica disfuncţionalităţile care trenează de prea mult timp”, a spus Klaus Iohannis.
Preşedintele a menţionat că ”sărbătoarea Unirii Principatelor Române din acest an are loc într-un context marcat de situaţii de criză care se succed cu rapiditate”.
”De aproape un an, războiul s-a întors pe continentul nostru, odată cu invadarea Ucrainei de către Federaţia Rusă, cu efecte pe care le resimţim cu toţii. Numeroasele provocări cu care ne confruntăm la nivel european riscă să slăbească ataşamentul profund faţă de valorile democratice. Sunt vremuri extrem de dificile, care ne pun la încercare sistemul de valori sau credinţa în principiile europene. Vom trece cu bine acest veritabil test dacă, la fel cum ne îndeamnă Hora Unirii, vom şti „să dăm mână cu mână”, să preţuim solidaritatea şi unitatea! România a dovedit mereu că este un stat puternic, mai ales atunci când clasa politică, instituţiile publice şi cetăţenii au acţionat împreună, punând pe primul loc binele comun. Acum, poate mai mult ca oricând, este important să ne concentrăm pe lucrurile care ne apropie, călăuziţi de spiritul unităţii naţionale”, a afirmat şeful statului.
Klaus Iohannis a anunţat că, de ziua Unirii Principatelor Române, în semn de apreciere a rezultatelor obţinute în îndeplinirea misiunilor specifice, a decis să decoreze Drapelul de Luptă al Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul” cu Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Mare Ofiţer, cu însemne de pace, pentru militari, şi Drapelul de Luptă al Brigăzii 15 Mecanizată „Podu Înalt” cu Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Ofiţer, cu însemne de pace, pentru militari.
”Dragi români, Cu încredere, speranţă şi voinţă, sunt convins că împreună vom reuşi să trecem cu bine peste provocările prezentului şi că vom deveni mai puternici şi mai uniţi! La mulţi ani tuturor românilor! La mulţi ani, România!”, a afirmat preşedintele în finalul discursului.