Deficitul cumulat al bugetelor de asigurări sociale (pensii, șomaj și sănătate) a urcat, în anul 2025, la o pondere de 27,8% din deficitul bugetar total al României, față de 20,4% în 2024, în principal pe fondul majorării cheltuielilor cu pensiile, arată Raportul anual al Consiliului Fiscal (CF) pe 2025.
Potrivit calculelor CF, în anul 2025 deficitul bugetelor de asigurări sociale, exprimat ca pondere în PIB, s-a majorat cu 0,3 puncte procentuale, în timp ce deficitul bugetar total s-a redus cu 1,4 puncte procentuale. Combinația celor două evoluții a condus la creșterea „greutății” pe care sistemele de asigurări sociale o au în deficitul general.
Un deficit de peste 52 de miliarde de lei doar la bugetul asigurărilor sociale de stat
Analizat separat, deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS – pensii publice), incluzând și pensiile militare, de la MApN, MAI și SRI, a atins 52,4 miliarde de lei în 2025, în creștere cu 12,7 miliarde de lei față de anul precedent.
Gradul de autofinanțare a sistemului – proporția în care veniturile din contribuții acoperă cheltuielile cu pensiile – a coborât la 73,1% în 2025, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din cheltuielile sistemului sunt suportate, indirect, din alte surse bugetare.
Cauza principală a acestei deteriorări, potrivit CF, este impactul anualizat al recalculării pensiilor din sistemul public, aplicată începând cu 1 septembrie 2024. Execuția cheltuielilor cu asistența socială a ajuns astfel la 250,9 miliarde de lei în 2025, cu 3,6% (echivalentul a circa 8,6 miliarde de lei) peste nivelul prevăzut inițial în buget și cu aproape 12% (aproape 27 miliarde de lei) peste execuția din 2024.
Doi ani de excedent urmați de 18 ani de deficit
Raportul CF trece în revistă evoluția deficitului sistemelor de asigurări sociale începând din 2006-2007, când acestea înregistrau încă un sold excedentar. După 2008, sistemul a intrat pe deficit, iar în intervalul 2010-2017 acesta a ajuns să reprezinte între 62% și 92% din deficitul bugetar total, depășind chiar nivelul deficitului bugetar general în anii 2013-2016.
O ameliorare semnificativă a survenit în 2018, când ponderea deficitului sistemelor de asigurări sociale în deficitul bugetar total a coborât la doar 7,1%, ca urmare a reașezării impozitării prin transferul contribuțiilor sociale de la angajator la angajat – măsură care a majorat, indirect, nivelul veniturilor colectate prin CAS cu circa 13,9%. Îmbunătățirea a continuat în 2019, an în care deficitul BASS a scăzut la 9,7 miliarde de lei, pe fondul creșterii numărului de salariați din economie.
Începând cu 2020 însă, tendința s-a inversat din nou: deficitul sistemelor de asigurări sociale a urcat la 38,5% din deficitul bugetar total în 2022, pentru ca apoi să se amelioreze la 24,2% în 2023 și la 20,4% în 2024 – înainte de noua creștere consemnată în 2025, la 27,8%.
Pensia medie a crescut cu 13,8%, dar este la jumătate față de pensia militară
Conform datelor INS citate de CF, pensia medie lunară a ajuns, în 2025, la 2.937 lei, în creștere cu 13,8% față de anul precedent, tot pe fondul recalculării din septembrie 2024. Pensiile plătite din bugetul asigurărilor sociale de stat au avut o valoare medie de 2.814 lei, cele ale pensionarilor agricultori de 1.041 lei, iar pensiile militare (MApN, MAI, SRI) au atins un nivel mediu de 6.586 lei, cu 256 de lei (+4%) mai mult decât în 2024.
Citeşte integral analiza Deficitul bugetelor de pensii și asigurări publice de sănătate a urcat la 27,8% din deficitul bugetar total pe Curs de Guvernare
Cât „costă” un elev în România și cât cheltuie celelalte state UE pentru educație
Ungaria expulzează 10 diplomați ruși. Moscova promite un răspuns „dur și dureros”
Gloria Bistrița, debut perfect în noua ediție de Champions League
”Organul imunitar” ascuns în interiorul craniului care dă speranțe oamenilor de știință
