Festivalul Brazilor de Crăciun - 22 intră în licitație, la cel mai mare eveniment de caritate al anului. În 2022, un brad a fost cumpărat cu 100.000 de euro

Pentru a 23-a ediție succesivă, Festivalul Brazilor de Crăciun își deschide porțile și aduce pe scenă 22 de creații unicat, brazi cu poveste, care vor fi licitați în seara de gală din 8 decembrie, organizată în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României.

La ediția din 2022, s-au strâns fonduri de peste 800.000 de euro, patru brazi reușind performanța de a fi adjudecați cu peste 50.000 de euro fiecare.

Organizația Salvați Copiii România spune poveștile celor 22 de brazi unici, care vor asigura fondurile necesare accesului la educație pentru cei mai vulnerabili dintre noi: ancheta organizației arată că 95% dintre familiile care se confruntă cu sărăcia nu mai au bani de îmbrăcăminte și încălțăminte pentru copii.

De-a lungul celor 22 de ediții anterioare au fost colectate fonduri în valoare de peste 8 milioane de euro: 211.127 de copii din medii sociale vulnerabile au primit ajutor pentru integrarea socio-educațională.

În cadrul ediției din 2022 a Festivalului Brazilor de Crăciun, brazii concepuți și donați de către designeri și artiști celebri din România au fost licitați cu sume cuprinse între 7.000 și 100.000 de euro, de companiile care și-au asumat rolul de actori majori ai responsabilității sociale.

În total, suma strânsă a fost de 820.000 euro din licitația brazilor, vânzarea biletelor de tombolă și sponsorizări.

Cel mai râvnit brad în 2022 a fost cel creat de Răzvan Luca & UNTOLD, „Magia vieții reale”, adjudecat contra sumei de 100.000 de euro, de Kaufland România.

Următorii brazi licitați au fost: 

• „Povestea spiridușilor de Crăciun” - bradul Salvați Copiii, creat cu sprijinul Ștefaniei Mircea – 51.000 euro;
• „WOMAN LIFE FREEDOM”, creat de Omid Ghannadi & Victor Firan – 50.000 euro;
• „Acasă pentru toți copiii din România”, creat de Simona și Gabriel Gherasim – Gallantique Boutique – 50.000 euro.

Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România : „Cea mai mare reușită a Festivalului Brazilor de Crăciun este felul în care oamenii de bine, designeri, artiști, susținători, se mobilizează pentru cauza celor mai vulnerabili dintre noi: copiii care sunt nevoiți să ducă o luptă zilnică pentru a putea merge la școală, pentru a putea citi, pentru a se putea forma intelectual și social. Suntem mereu surprinși de forța solidarității și ea rămâne resursa care ne dă curaj, nouă și copiilor, să construim o lume mai bună cu fiecare an”.  

Brazii Ediției 2023: 8 decembrie, marea seară a carității:

• Gheorghe Fikl a creat Bradul roșu de aur: o stilizare în volum abstract a unui “brad de hârtie” din copilăria artistului, care adeseori își desena și își colora singur bradul de Crăciun. În oricare formă, amintirea a rămas intensă și un prilej de bucurie și încredere în binele care ne susține întotdeauna în seara de Crăciun.

• Constantin Alexandru Marinete, bradul A fost odată: o sculptură începută de Constantin Marinete – tatăl și finalizată de Constantin Al. Marinete - fiul, prin care este stilizată puterea încrederii și a dragostei cu care cei mari îi învestesc pe copii.

• Doina Levintza: un brad unicat, care pune în poveste bucuria sărbătorii.

• Omid Ghannadi & Zoli Tóth – bradul CANDOARE: o lucrare despre puterea cuvintelor, un mic ciob de sticlă prin care să ne uitam un pic în noi, la noi, la cuvintele care ne înconjoară.

• Laura Hîncu – bradul Aur viu: o expresie a speranței că, prin eforturile noastre colective, putem crea un impact pozitiv asupra planetei și asupra vieților celor care au nevoie de sprijin.

• Lemon Interior Design – bradul LEGO LIFE: realizat din piese magice de LEGO, conceptul are la bază inspirația pe care o găsim în copii, potențialul și unicitatea fiecăruia. Asamblarea pieselor reprezintă o metaforă pentru diversitatea și individualitatea copiilor care ne inspiră în fiecare zi.

• Endorphin Lab – Adonis Enache & Atelier Dual – Bradul cu Povești: fiecare ramură poartă în ea nu doar ornamente, ci întregi lumi și aventuri. Bradul cu Povești reprezintă un simbol al generozității și solidarității, iar fiecare rădăcină a sa este ancorată în dorința de a face lumea mai luminoasă pentru fiecare suflet.

• Dhaniel Nora, cu sprijinul SEPHORA – bradul Îngerul: puterea binelui de a avea grijă de noi. Bradul vorbește despre renașterea conexiunilor dintre oameni, protejate ca prin magie de aripa unui Phoenix. O întoarcere la noi, la noi începuturi, la echilibru, o aducere aminte că apropierile dintre suflete aprind spiritul Crăciunului.

• Simona & Gabriel Gherasim - Gallantique Boutique – bradul Îngeri păzitori pentru copii: bradul spune povestea îngerilor care îi veghează zi de zi pe copii, cu grijă şi cu iubire infinită. Un înger pentru fiecare copil este, de fapt, scânteia pentru care luptăm.

• Mihai Popescu & Twins Studio – bradul Laolaltă: un brad printat 3D la dimensiuni mari, singurii din România cu acces la această imprimantă de mari dimensiuni, cu materiale reciclate și rășini ecologice.

• Architectural Christmas - Ana Mohonea Daia & Maria Mohonea - Cheia Crăciunului - O cheie este un mijloc de a deschide sau de a inchide un drum. De cele mai multe ori o cheie păzeste ce avem mai valoros. Cheia este un obiect atat de mic prin care putem oferi ceva important pentru fiecare dintre noi. Cheia Crăciunului este nădejdea de mai bine.

• Studium on Space, cu sprijinul Edenholz Residence - bradul Forme cu fond: o instalație despre întrunirea spiritelor dincolo de resurse și instrumente, o lucrare despre prilejuri ale punerii în comun și ale apropierii.

• Arh. Roxana Dan & Lisa & Co. – bradul Stare de spirit: importanța liniștii interioare, a comunității și a comuniunii; importanța fiecărei zile, căci prilejul de a fi împreună există necontenit la fiecare pas.

• Diana Nicolaie & Ela Crăciun – bradul Holy spirit: Multe dintre tradițiile noastre memorabile și de durată de Crăciun includ diferite tipuri de lumini – lumini pe copaci, lumini în și pe casele noastre, lumânări pe mesele noastre.

• Ovidiu Buta și MARA & TOM – bradul Let it Play: Creativitatea nu este doar apanajul geniilor sau artiștilor. Dimpotrivă, este un suport esențial pentru orice proces de învățare și dezvoltare și formează adulții de mai târziu: pentru a reuși în viață trebuie să începi prin a învăța să te joci.

• Salvați Copiii, cu sprijinul Ștefaniei Mircea – bradul Sunete magice de Crăciun: creat dininstrumente muzicale și decorațiuni de Crăciun, bradul vine însoțit de tablouri pictate de copii, care se vor oferi licitatorilor.

Context:

• Criza costului vieții a afectat în mod semnificativ categoriile sociale vulnerabile: majoritatea covârșitoare (95%) a familiilor ai căror copii sunt integrați în programele educaționale ale Organizației Salvați Copiii România nu mai pot acoperi nevoile de bază, cum ar fi: tratamente medicale, alimente și îmbrăcăminte pentru copii. Astfel, în decursul ultimului an, 71% dintre familiile vulnerabile s-au văzut nevoite să renunțe la cheltuielile cu îmbrăcămintea și încălțămintea, în vreme ce 24% au redus din cheltuielile cu alimentele, arată datele unei anchete sociologice derulate de Salvați Copiii România.
• Cele mai multe dintre familiile beneficiare ale programelor Salvați Copiii România (51,58%) au un venit de sub 400 lei/membru de familie, 32,48% dintre familii declară un venit sub 600 lei/membru de familie și doar 15,9% afirmă că venitul pe membru de familie depășește 600 lei.
• Organizația Salvați Copiii și-a intensificat în anul 2023 programele de prevenire a abandonului școlar, reintegrare școlară și sprijin socio-educațional pentru copiii victime ale sărăciei și dedică cea de-a 23-a ediție a prestigiosului Festival al Brazilor de Crăciun strângerii de fonduri pentru susținerea educației copiilor vulnerabili.  
• 75% dintre copiii participanți la programele de educație remedială au înregistrat progres școlar bun și foarte bun.

Cum stă România: date cheie despre bunăstarea copilului și accesul la servicii sociale

• Riscul de sărăcie sau de excluziune socială a crescut pentru copiii din Uniunea Europeană cu 0,4 puncte procentuale, de la 24,0% la 24,4%, între 2020 și 2021, cu rata cea mai ridicată în România – 41,5%, urmată la distanță de Spania - 33,4%, în vreme ce în Finlanda și Danemarca a fost cel mai scăzut, în 2021 (13,2% și respectiv 14%), potrivit Eurostat^[1].
• În România, riscul de sărăcie sau de excluziune socială este mult mai mare în zonele rurale decât în mediul urban: în 2021, rata a fost de 16,1% în orașele mari, 30,7% în urbanul mic și suburbii și 50,1% în zonele rurale.
• În 2021, peste 1,5 milioane de copii din România (41,5% din numărul total al copiilor) creșteau în risc de sărăcie sau excluziune socială. 
• Testele naționale organizate în 2022 cu scopul de a depista problemele timpurii de alfabetizare arată rezultate slabe la învățătură în școlile din România^[2]. Rezultatele arată că doar 11% dintre elevii cu vârste cuprinse între 6 și 14 ani sunt cititori fluenți, în timp ce 42% dintre elevi sunt calificați drept "nefuncționali", ceea ce se apropie de analfabetism.