Un medicament utilizat în astm dă rezultate și într-o boală de ficat gravă, dar des întâlnită

Un medicament utilizat în astm dă rezultate și într-o boală de ficat gravă, dar des întâlnită
Sprijină jurnalismul independent
Donează acum
Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google

Bolile hepatice asociate tulburărilor metabolice sunt tot mai frecvente la nivel mondial, pe fondul creșterii obezității și diabetului zaharat de tip 2. În prezent, opțiunile terapeutice rămân limitate, iar cercetătorii caută soluții care să poată opri sau chiar inversa afectarea ficatului.

Un studiu, realizat la Medical University of South Carolina (MUSC) și publicat de npj Metabolic Health and Disease, sugerează că formoterolul, un medicament utilizat de mulți ani în tratamentul astmului și al bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC), ar putea avea efecte benefice și asupra MASH, forma progresivă a bolii ficatului gras asociate disfuncției metabolice.

ADVERTISING

Medicamentul în care oamenii de știință își pun acum încrederea este un agonist beta-2 adrenergic, utilizat pentru relaxarea căilor respiratorii.

Cercetarea a pornit inițial dintr-un proiect dedicat bolii renale diabetice. Echipa a testat medicamentul pe modele experimentale de afectare renală la șoareci, pentru a evalua dacă poate reduce leziunile produse de diabet. În timpul experimentelor, cercetătorii au observat însă și o reducere a acumulării de grăsime în ficat.

„În mod neașteptat, am constatat că și afectarea hepatică s-a inversat”, a declarat dr. Joshua Lipschutz, directorul Diviziei de Nefrologie din cadrul MUSC și autor al studiului, după cum se arată într-un comunicat postat pe site-ul universității.

ADVERTISING

Această observație a dus la un nou studiu concentrat, de data asta, pe ficat și pe rolul medicamentului menționat în bolile metabolice care afectează mai multe organe.

Pentru a analiza efectele asupra MASH, cercetătorii au utilizat un model experimental la șoareci trecuți pe o dietă bogată în grăsimi. Tratamentul cu formoterol a fost asociat cu reducerea acumulării de grăsime în ficat.

Potrivit autorilor, modificările au fost observate la mai multe niveluri ale afectării hepatice. Studiul a evaluat și mecanismele implicate și a identificat semne că medicamentul poate influența modul în care celulele produc și utilizează energia.

ADVERTISING

Cercetătorii au observat o creștere a biogenezei mitocondriale, proces prin care celulele produc noi mitocondrii. Mitocondriile sunt structuri celulare implicate în producerea energiei celulelor.

Pentru a completa rezultatele experimentale, echipa a realizat și o analiză retrospectivă la pacienți care utilizau deja agoniști beta-2 pentru afecțiuni respiratorii. În aceste date observaționale, utilizarea medicamentelor a fost asociată cu rate mai mici ale unor complicații hepatice severe, inclusiv ciroză și mortalitate din orice cauză.

MASH reprezintă forma progresivă a ficatului gras asociat disfuncției metabolice, în care acumularea de grăsime determină leziuni hepatice persistente. În timp, boala poate evolua către fibroză, ciroză, insuficiență hepatică și transplant hepatic.

Joshua Lipschutz a precizat că, la începutul studiului, nu existau tratamente aprobate pentru MASH. Între timp, au fost aprobate două terapii — resmetirom și semaglutidă — însă acestea au eficiență moderată și pot avea reacții adverse.

Autorii subliniază că formoterolul are deja un profil de siguranță bine cunoscut, fiind utilizat de ani buni în practica clinică. Dacă efectele metabolice vor fi confirmate la om, dezvoltarea clinică ar putea fi accelerată deoarece medicamentul este deja aprobat pentru alte indicații.

În prezent, echipa desfășoară un studiu clinic la pacienți cu boală renală diabetică. Cercetătorii vor analiza însă și efectele asupra MASH, deoarece peste 60% dintre pacienții cu nefropatie diabetică prezintă și această afecțiune hepatică.

Autorii atrag atenția că rezultatele actuale provin în principal din modele experimentale la șoareci, iar datele la oameni sunt observaționale și arată doar asocieri, nu relații cauzale.

Cercetătorii trebuie să stabilească în continuare care este doza optimă pentru bolile metabolice, dacă administrarea pe cale inhalatorie este suficientă pentru a influența ficatul sau rinichii și cât timp s-ar putea menține eventualele beneficii.

„Nu tot ce funcționează la șoareci funcționează și la oameni”, a subliniat dr. Lipschutz.

Dacă studiile clinice vor confirma rezultatele, acest medicament, deja disponibil și relativ ieftin, ar putea deveni o nouă opțiune terapeutică atât pentru boala renală diabetică, cât și pentru MASH.

Adaugă spotmedia ca sursă preferată în Google