Medicii din China au transplantat un ficat de porc modificat genetic unui bărbat de 71 de ani, care a trăit 171 de zile după această intervenție.
Oamenii de știință au obținut deja rezultate promițătoare în transplanturile de rinichi și inimi de porc modificate genetic la oameni, însă ficatul de porc fusese transplantat până acum doar la persoane aflate în moarte cerebrală.
Experții în xenotransplanturi - folosirea organelor animale la oameni - au îndoieli legate de faptul că ficatul ar fi un candidat potrivit pentru o astfel de procedură.
„Toată lumea spunea că ficatul e prea complicat pentru transplant, mai ales comparativ cu inima sau rinichii, dar după acest caz, cred că oamenii își vor schimba părerea. Dacă putem introduce suficiente gene umane în porc, ficatul devine o opțiune bună”, a declarat dr. Beicheng Sun, președintele First Affiliated Hospital of Anhui Medical University și coautor al unui studiu în acest domeniu, citat de CNN.
De ce ficatul este cel mai complex organ de înlocuit
Spre deosebire de inimă sau rinichi, ficatul este un organ mult mai complex - are dimensiuni mari, o dublă alimentare cu sânge și îndeplinește numeroase funcții. El filtrează sângele, elimină toxinele și deșeurile, procesează nutrienții, detoxifică substanțe precum alcoolul sau medicamentele, produce bilă pentru digestie, sintetizează proteine esențiale pentru coagularea sângelui și contribuie la reglarea glicemiei.
Anul trecut, medicii de la Penn Medicine au realizat primul experiment reușit de perfuzie externă a unui ficat de porc modificat genetic. Sângele unui pacient aflat în moarte cerebrală a fost trecut printr-un ficat de porc aflat în afara corpului uman. Organul nu a prezentat semne de inflamație timp de 72 de ore, iar organismul pacientului a rămas stabil.
Într-un alt caz, în martie 2024, medicii din China au transplantat un ficat de porc unei persoane aflate în moarte cerebrală. Organul a fost îndepărtat la cererea familiei după 10 zile, fără să se observe semne de respingere imunologică.
Un posibil „pod” între insuficiență hepatică și transplantul uman
Potrivit studiului publicat joi în Journal of Hepatology, transplantul de ficat de porc la om ar putea fi utilizat în viitor ca soluție temporară - un „pod” care să mențină pacientul în viață până când ficatul propriu se regenerează sau apare un donator uman compatibil.
În SUA, peste 100.000 de persoane se află pe listele de așteptare pentru transplanturi, dintre care peste 9.000 așteaptă un ficat - a doua cea mai mare nevoie după rinichi, conform Administrației americane pentru Resurse și Servicii de Sănătate.
Lipsa acută de organe i-a determinat pe cercetători să caute alternative, inclusiv folosirea organelor porcine, care sunt anatomice și fiziologic apropiate de cele umane.
Medicii de la First Affiliated Hospital of Anhui Medical University au transplantat, în mai 2024, un ficat de la un porc clonat de 11 luni unui bărbat de 71 de ani. Porcul avea 10 modificări genetice menite să reducă riscul de infecții sau respingere. Pacientul a primit și tratament imunosupresor pentru a preveni reacția organismului său.
Bărbatul suferea de ciroză cauzată de hepatita B, iar ficatul său era grav afectat și conținea o tumoră mare în lobul drept, care nu a putut fi redusă prin chimioterapie localizată.
O decizie curajoasă a pacientului și a familiei sale
După trei săptămâni de spitalizare, pacientul a dezvoltat dureri abdominale severe, iar testele au arătat că tumora risca să se rupă. Niciun membru al familiei nu a fost compatibil pentru donare, astfel că ficatul de porc a rămas singura opțiune. Pacientul și fiica sa au fost informați despre natura experimentală a intervenției și au acceptat.
„Trebuie să avem un respect profund pentru acest pacient și familia sa. Contribuția lui la știință este uriașă, iar domeniul xenotransplanturilor le datorează mult acestor oameni care acceptă să riște pentru progresul medical”, a declarat dr. Sun.
Medicii au îndepărtat tumora și au atașat ficatul porcin la restul ficatului uman rămas funcțional.
Primele zile: semne pozitive, fără respingere
Transplantul a părut un succes inițial. Ficatul de porc s-a înroșit imediat, iar bila - esențială pentru digestie - a început să se scurgă prin canalul biliar extern, cu o creștere constantă a secreției. În primele 24 de ore s-au observat îmbunătățiri semnificative ale funcției hepatice, fără semne de inflamație sau respingere.
După 10 zile, analizele au arătat că nu exista respingere acută, iar partea stângă a ficatului uman părea să funcționeze chiar mai bine. Ecografiile au confirmat flux sanguin normal prin venele și arterele hepatice.
Complicații și sfârșitul experimentului
După 25 de zile, inima pacientului a început să dea semne de stres. La 28 și 33 de zile, testele au arătat modificări inflamatorii asociate transplantului, iar medicii au ajustat tratamentul imunosupresor. Ulterior, au apărut indicii că bărbatul dezvolta o afecțiune rară, microangiopatie trombotică asociată xenotransplantului, caracterizată prin formarea de cheaguri microscopice care afectează vasele și organele.
În ziua 37, pacientul a suferit o scădere bruscă a tensiunii arteriale și episoade de pierdere a cunoștinței. Cum ficatul său propriu părea să funcționeze suficient pentru a susține organismul, medicii au îndepărtat organul de porc în ziua 38. Ficatul uman a continuat să funcționeze bine.
În ziua 135, pacientul a dezvoltat o hemoragie gastrointestinală și a decedat la 171 de zile după transplant.
G.P.