Se poate spune și deloc poetic că ochii sunt fereastra către creier. Asta pentru că anumite schimbări la nivelul ochilor trădează altele în creier, tipice bolii Alzheimer, dar imposibil de detectat altfel.
”Puteți vedea direct în sistemul nervos privind în spatele ochiului, spre nervul optic și retină”, a explicat oftalmologul dr. Christine Greer, director de educație medicală la Institutul pentru Boli Neurodegenerative din Boca Raton, Florida.
Cercetări recente au explorat modul în care ochiul poate ajuta la diagnosticarea bolii Alzheimer înainte de primele simptome.
Când memoria și comportamentul sunt cele care evidențiază Alzheimer, boala este deja mult avansată. ”Boala Alzheimer începe în creier cu decenii înainte de primele simptome de pierdere a memoriei”, a explicat și dr. Richard Isaacson, un neurolog preventiv al Alzheimer de la Institutul pentru Boli Neurodegenerative, conform CNN.
Odată depistată în stadii incipiente, boala poate fi prevenită prin alegeri sănătoase de viață, urmărind și controlând factorii de risc modificabili, așa cum sunt hipertensiunea arterială, colesterolul crescut sau diabetul.
Totuși, cât de devreme putem vedea semne de declin cognitiv? Pentru a afla, în cadrul unui studiu recent a fost examinat țesutul donat din retina și creierul a zeci de persoane cu diferite grade de declin mental.
”Studiul nostru este primul care oferă analize aprofundate ale profilurilor proteinelor și ale efectelor moleculare, celulare și structurale ale bolii Alzheimer în retina umană și modul în care acestea corespund cu modificările creierului și ale funcției cognitive”, a declarat autorul principal al cercetării, Maya Koronyo-Hamaoui, profesor de neurochirurgie și științe biomedicale la Cedars-Sinai din Los Angeles.
”Aceste modificări ale retinei s-au corelat cu modificări ale unor părți ale creierului numite cortexuri entorinale și temporale, un centru pentru memorie, navigare și percepția timpului”, mai spune omul de știință.
Concret, în cadrul studiului, au fost colectate mostre de retină și de țesut cerebral timp de 14 ani de la 86 de donatori cu boala Alzheimer și deficiențe cognitive ușoare - cel mai mare grup de probe de retină studiat vreodată, după cum spun autorii cercetării.
Ulterior, au fost comparate eșantioanele cu unele de la donatori cu funcție cognitivă normală și cu cele ale donatorilor cu boala Alzheimer în stadiu avansat.
În final s-a constatat că există un marker cheie al bolii, respectiv creșteri semnificative ale beta-amiloidului.
Celulele microgliale au scăzut cu 80% la cei cu probleme cognitive, arată studiul. Aceste celule sunt responsabile pentru repararea și menținerea altor celule, inclusiv curățarea beta-amiloidului din creier și retină.
Studiul a mai arătat că au fost găsiți markeri ai inflamației. Cercetarea a constatat că atrofia țesuturilor și inflamația în celulele din periferia îndepărtată a retinei au fost cele mai predictive pentru starea cognitivă. Descoperirile pot duce la dezvoltarea unor tehnici imagistice care să permită diagnosticarea bolii Alzheimer mult mai devreme și mult mai precis.