Ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, afirmă că România ”nu a ajuns în vârful valului” al patrulea al pandemiei şi că nici măcar nu a ajuns în perioada de ”platou” în care numărul de noi îmbolnăviri zilnice se stabilizează şi care este urmat de o scădere.
”Din păcate, ceea ce trebuie să conştientizăm cu toţii este că, la un asemenea nivel de vaccinare pe care îl avem – şi analiza sigur va trebui făcută la un moment dat, într-o situaţie în care putem să fim mult mai lucizi – cu asemenea grad de vaccinare, noi, chiar dacă la un moment dat acest val patru va trece, încă nu am ajuns în vârful valului, au fost tot felul de discuţii şi de prognoze, din păcate nu suntem nici măcar pe platou, există în continuare o creştere a numărului de infectări, ceea ce înseamnă că încă nu putem spera la acel platou de câteva zile, câteva săptămâni, ca apoi să fie o scădere. Presiunea este enormă, este uriaşă pe sistemul sanitar care evident că are anumite limite, pentru că nimic nu este infinit”, a afirmat ministrul Sănătăţii, marţi seară, într-o emisiune la TVR.
Întrebat dacă există prognoze cu privire la momentul în care al patrulea val va ajunge la platou, Cseke a declarat că nu se poate ști care estimare este corectă și că oricum, dacă nu e accelerată vaccinarea, vor veni noi și noi valuri.
”Estimări şi prognoze se fac, ele trebuie privite cu o anumită reticenţă fiindcă unele s-au adeverit, altele nu s-au adeverit. (...) Una din variante a fost de a ajunge la un anumit platou la mijlocul lunii octombrie, cealaltă spunea că mai încolo, după câteva săptămâni. Vedem că nu am ajuns la un platou. (...) Problema României care va rămâne o problemă din păcate şi după trecerea acestui val patru este aceea că, dacă rata de vaccinare nu creşte (...) noi vom fi expuşi în continuare, pentru că avem populaţie în care acest virus poate circula şi ne expunem şi la alte valuri posibile”, a spus oficialul.
De asemenea, întrebat dacă România va trece peste al patrulea val al pandemiei până la finalul anului, ministru a răspuns: ”Da, dar, din păcate, sfârşitul anului este foarte departe şi până atunci presiunea este extraordinar de mare şi vedem acest lucru”.
”Nu vom trece rapid, trebuie să o spunem, este foarte clar că nu va fi o chestiune de o zi, de două zile”, a adăugat Cseke.
Ce restricții ar putea fi introduse
Ministrul Sănătăţii afirmă că ”sistemul de control ar putea să funcţioneze mai bine” în ceea ce priveşte restricţiile impuse pentru prevenirea răspândirii bolii, el considerând că este nevoie să fie ”eficientizate” controalele.
”În criză majoră, deciziile trebuie să fie ferme, să fie hotărâre şi deciziile ferme şi hotărâte trebuie puse în aplicare, iar acest lucru se face prin controale şi prin sancţiuni”, a explicat Cseke Attila.
El avansează ca posibilităţi de reducere a transmiterii bolii reducerea mobilităţii în week-end şi trecerea la telemuncă acolo unde este posibil.
Conform acestuia, trebuie păstrat principiul de a ”face o anumită diferenţă, de a nu sancţiona pe cei care au fost responsabili şi s-au vaccinat”.
Medicii anti-vaccinare, scoși din sistem
Cseke Attila, susţine că măsurile luate faţă de medicii care instigă populaţia să nu se vaccineze trebuiau luate mai de mult şi ”trebuiau să meargă până la ridicarea dreptului de liberă practică. El consideră că este nevoie de ”o analiză la sânge” a sistemului după trecerea valului al patrulea al pandemiei, el ridicând problema scoaterii din sistem a cadrelor medicale care contestă ştiinţa.
”Susţin categoric acest punct de vedere al preşedintelui Colegiului Medicilor. Susţin - fără a căuta în trecut, pentru că nu acesta este mandatul ministrului interimar al Sănătăţii - că o asemenea măsură trebuia luată de mai mult timp. Au fost exemple şi anul trecut şi anul acesta în care cadre medicale au dat mesaje clar împotriva vaccinării şi măsurile trebuiau să meargă până la ridicarea dreptului de liberă practică. Îmi asum această declaraţie. Medicul este eminamente un om care crede în ştiinţa medicală, în tehnologie medicală, în tot ceea ce se descoperă.
Acest lucru se învaţă în facultatea de medicină şi în perioada de rezidenţiat. A spune că nu mai crezi în vaccin, mai mult decât atât, eşti împotriva vaccinării, înseamnă că îţi renegi profesia sau chiar dacă diploma nu, pentru că aceea nu poate fi anulată, dar tu nu mai doreşti să profesezi în acest sistem care se bazează pe ştiinţă. Deci dacă este necesară o modificare legislativă - nu ştiu dacă este necesară, eu cred că şi astăzi există pârghii legislative – atunci acest lucru trebuie făcut”, a afirmat Cseke Attila marţi seară la TVR 1.
El consideră că medicii care se arată împotriva vaccinării ”în mod categoric nu au ce cuta în sistemul sanitar”, indiferent dacă este vorba despre sistemul public sau privat.
Conform ministrului, expertul trimis de Organizaţia Mondială a Sănătăţii a subliniat importanţa implicării personalului medical.
”Din discuţiile pe care le-a avut expertul OMS-ului la toate instituţiile, una din propunerile care au fost făcute este aceea de implicare mai mare a personalului medical, mă refer strict la cei care nu s-au implicat - nu la cei care s-au implicat şi tot respectul pentru ei. La partea aceea în care unii nu s-au implicat, alţii chiar s-au implicat negativ. Şi aici lucrurile trebuie bine delimitate, inclusiv prin această propunere pe care o susţin, de la preşedintele Colegiului Medicilor”, a spus oficialul.
Ministrul interimar al Sănătăţii spune că dacă nu sunt luate măsuri după ce vom trece de acest val patru și nu se va face curățenie în sistemul de sănătate, tragediile se vor repeta.
”Uitaţi-vă la Italia care a trecut prin ceva asemănător. (...) Au instituit reguli foarte clare legate de vaccinare, au peste 80% din populaţie vaccinată, în zilele acestea vor să instituie vaccinarea obligatorie pentru toţi cei care lucrează în administraţie, indiferent, nu numai pentru personalul medical şi au desfăcut contractul de muncă la peste 3.000 de angajaţi, asistenţi medicali, în septembrie, care nu au dorit să se vaccineze”, a mai afirmat Cseke Attila.
Grupul de Comunicare Strategică a anunţat marţi cel mai grav bilanţ de la debutul pandemiei: 18.863 de noi cazuri de infectare cu coronavirus, 574 de decese şi 1.805 pacienţi cu COVID-19 la ATI.