Avem prize, dar unde găsim asistente și medici? Care sunt riscurile de long Covid la copii și ce resurse au spitalele - Dezbatere Salvați Copiii

Avem prize, dar unde găsim asistente și medici? Care sunt riscurile de long Covid la copii și ce resurse au spitalele - Dezbatere Salvați Copiii

Cazurile de burnout și chiar tentativă de suicid reușită sunt cele mai mari la medici, dintre toate profesiile din lume, în anul pandemiei. Nu e o văicăreală că nu mai putem. E un apel la rațiune. Nu se poate lucra așa. Noi avem prize și monitoare, unde găsim asistente, infirmiere și medici care să asigure același standard de calitate pentru copiii cu Covid, fără a-i pune în pericol pe cei cu boli cronice?

Este apelul comun făcut de medicii Mihai Craiu (Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu”), Alexandru Ulici (Spitalul „Grigore Alexandrescu”) și Mihai Gafencu (Spitalul de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” Timișoara), prezenți la dezbaterea organizată de Salvați Copiii România, pe tema presiunii pe care pandemia de COVID 19 o pune asupra sistemului medical.

"Prinicipala necesitate e resursa umană. Este de spus că rata de burnout și chiar tentativă de suicid reușită e cea mai mare dintre toate profesiile din lume în anul pandemiei. Nu e o văicăreală că nu mai putem. E un apel la rațiune. Nu se poate lucra așa. Domnul Ulici a zis clar, noi avem prize și monitoare, unde găsesc asistente, medici care să asigure același standard de calitate fără a-i pune în pericol pe cei cu boli cronice?

ADVERTISING

De la părinți ar trebui un pic de rațiune, dacă sunt copiii puțin bolnavi, să îi țină acasă", a spus dr. Mihai Craiu.

"Avem nevoie de medici, în primul rând, de o structură care poate să facă față la cerințele unei secții. Crearea de paturi noi de ATI ridică o mare problemă, noi avem norocul că tot ce e cablu electric e de cupru, situația de a se supraîncălzi e mai mică decât la spitalele care au cablu de aluminiu. În patru prize se bagă aparate ca pentru 12 prize, ceea ce înseamnă o creștere a rezistenței, se supraîncălzește sistemul, riscul de incendii e foarte mare", a adăugat și dr. Alexandru Ulici.

Dincolo de resurse și infrastructură, vaccinarea trebuie recuperată, este de părere managerul Spitalului "Grigore Alexandrescu".

"Am o singură idee fixă.. Campania de promovare a vaccinării a eșuat și cred că a eșuat pentru că noi, care știm despre ce e vorba, nu ne-am implicat suficient de mult. Nu am fost în stare să explicăm ce e cu acest vaccin, cu aceste teste, care sunt condițiile ca acest vaccin să protejeze.

ADVERTISING

Pe o analiză, în spitalul nostru, am 80% medici vaccinați și 40% asistente și infirmiere. Dacă noi suntem în situația asta, ce așteptări am putea să avem de la populația generală? Ar trebui împreună cu media să facem campanii de comunicare exacte, punct cu punct. (...)

Nu cred că domnul Guță, cu tot respectul, era în stare el să transmită mesajul pentru vaccinare", a afirmat dr. Ulici.

Riscurile COVID 19 la copil: sindromul inflamator și long Covid. Care e vârsta critică?

Cu toate că manifestările bolii sunt mai ușoare la majoritatea copiilor, comparativ cu adulții, pentru că intră în funcțiune imunitatea naturală, sunt și categorii de copii în risc crescut, atrag atenția medicii.

Manifestările bolii la copiii care au afecțiuni cronice sunt mai dificile, a precizat doctorul Mihai Gafencu (Spitalul de Urgență pentru Copii „Louis Țurcanu” Timișoara).

ADVERTISING

"La copil, problemele legate de Covid sunt mai degrabă de viitor, long Covid, sindromul inflamator, vom vedea în viitor. Există long Covid și la copil, cu manifestări neurologice, e mai rar ca la adulți, dar în Suedia la aproape două milioane de copii, 15 au facut sindrom inflamator și/sau long Covid.

La capetele de vârstă ale pediatriei sunt probleme mai mari, adică la sugari și adolescenți", a explicat medicul Mihai Craiu.

"Atâtea tentative de suicid la copiii mai mari nu am văzut în 30 de ani de meserie"

Pe de altă parte, acesta consideră o problemă la fel de mare şi închiderea școlilor.

"Închiderea școlilor are impact psiho-social la copii mici, la adolescenți crește de 3- 4 ori riscul de anxietate/despresie. Eu, ca doctor de urgențe, pot să vă spun că atâtea tentative de suicid la copiii mai mari nu am văzut în 30 de ani de meserie", a adăugat acesta.

Și medicul Alexandru Rafila, prezent la dezbatere, a apreciat că nu școlile sunt sursa de infectare:

"Infecțiile pediatrice nu sunt provocate de deschiderea școlilor, ci de faptul că părinții acestora nu sunt vaccinați", a spus el.

El a ținut să explice de ce ordinul asumat de Ministerul Sănătății, prin care spitalele publice suspendă internările și intervențiile chirurgicale, cu excepția urgențelor, periclitează sănătatea copiilor.

"Ordinul acesta pune exact aceeași problemă: nu se poate să privezi 30 de zile și poate și mai mult de accesul la servicii de sănătate alte categorii de pacienți, și în special copiii. E în mod evident o limitare. Mulți pacienți cu alte patologii nu sunt primiți în spitale. Amânarea unor proceduri poate duce la agravări ale patologiei de bază și anul trecut am asistat la o creștere a mortalității care nu se explică prin altceva.

Discutăm de morții de COVID, care se înregistreaqză zilnic, dar nu discutăm despre alte patologii, despre pacienți care nu au acces la servicii medicale. Ambele categorii reprezintă subiectul unor dezastre", a explicat Rafila.

Citește și:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇