Pierderile de memorie sunt cel mai cunoscut simptom al demenței, în special al maladiei Alzheimer. Însă experții spun că există și alte semne care pot semnala modificări precoce ale creierului. Acestea sunt deosebit de importante pentru tipurile de demență în care afectarea memoriei nu este simptomul principal.
Ca și pierderile ocazionale de memorie, aceste probleme pot fi puse pe seama altor schimbări legate de vârstă sau de sănătate (sau a unei zile proaste), așa că specialiștii subliniază că nu sunt întotdeauna un indicator pentru demență. Însă, mai ales atunci când apar în combinație, acestea ar putea fi un semn că este timpul să consultați un medic, scrie The New York Times.
Problemele financiare
Persoanele cu demență pot avea probleme cu banii cu mulți ani înainte de a începe să-și piardă memoria sau de apariția altor simptome cognitive. Pot uita să-și plătească la timp facturile, de exemplu, sau nu mai reușesc să-și respecte bugetul.
„Unul dintre motivele pentru care managementul financiar defectuos poate fi un indicator sensibil este doar pentru că acesta e atât de complicat", întrucât implică interacțiunea mai multor regiuni ale creierului, a spus dr. Winston Chiong, profesor de neurologie la Universitatea din California, San Francisco. În consecință, finanțele pot fi una dintre primele zone în care încep să apară fisuri în capacitatea cognitivă.
Deciziile financiare proaste reprezintă o preocupare în special pentru cei cu demență frontotemporală, o formă relativ rară de demență în care judecata e afectată la începutul primei faze a bolii. Unii oameni cu această afecțiune ar putea face achiziții mari, impulsive. Alții ar putea avea încredere în oameni pe care nu s-ar baza în mod normal, mărindu-și riscul de a fi înșelați.
„Oamenii cu demență frontotemporală sunt mai puțin sensibili la potențialele consecințe negative", a spus dr. Chiong. Din această cauză, este posibil ca ei să fie mai expuși la diferite tipuri de manipulare sau ar putea fi risipitori ori nepăsători cu banii.
Tulburările de somn
Tulburările de somn pot deveni mai frecvente pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, iar adulții mai în vârstă au tendința de a dormi mai ușor și de a merge la culcare și de a se trezi puțin mai devreme decât înainte - asta este absolut normal. Dar dacă există schimbări dramatice în obiceiurile de somn ale cuiva, când își începe dimineața la ora 3:00 a.m. sau nu poate rămâne treaz în timpul zilei, poate fi un semn de demență.
„Unele dintre regiunile creierului, cum ar fi trunchiul cerebral, care sunt cu adevărat importante pentru reglarea ciclurilor de somn și veghe, sunt primele afectate de boala Alzheimer", a spus Joe Winer, profesor de neurologie și științe neurologice la Universitatea Stanford. Așadar, cu ani înainte de primele semne ale problemelor de memorie, ar putea să apară modificări în tiparele de somn, a adăugat el.
O schimbare care poate apărea în mod specific la demența cu corpi Lewy - un alt tip de tulburare progresivă a creierului - este că o persoană ar putea începe să-și pună în aplicare visele în timpul somnului. Acest lucru e valabil și pentru boala Parkinson, legată de demența cu corpi Lewy.
De obicei, mușchii noștri devin paralizați în timp ce ne aflăm în faza de somn REM, în care avem tendința de a avea cele mai puternice vise. Dar în aceste două tulburări neurodegenerative, proteinele toxice atacă celulele din trunchiul cerebral care controlează paralizia somnului.
Această afecțiune, numită tulburare de comportament în somn REM, nu se rezumă doar la mersul în timpul somnului sau vorbitul în somn, a spus dr. Ronald Postuma, profesor de neurologie și neurochirurgie la Universitatea McGill. La clinica sa, pacienții vin de obicei după ce "partenerul lor le-a spus că îi loveau, țipau, țipau în timp ce visau".
Schimbările personale
Într-un studiu publicat anul trecut, cercetătorii au descoperit că persoanele cu demență au înregistrat scăderi ușoare ale extroversiei, agreabilității și conștiinciozității înainte de a prezenta semne de afectare cognitivă. Aceste schimbări de personalitate s-au accelerat pe măsură ce au apărut mai multe simptome de demență, a spus Angelina Sutin, profesor de științe comportamentale și medicină socială la Universitatea de Stat din Florida, care a condus studiul.
Deși cercetarea a fost efectuată folosind un test de personalitate standardizat, există câteva schimbări în comportamentul de zi cu zi la care poți fi atent. La o scădere a extroversiei, de exemplu, o persoană devine mai retrasă sau își restrânge cercul social.
Unele dintre aceste schimbări de personalitate s-ar putea produce spontan, ca urmare a leziunilor care apar în creier. În demența frontotemporală, de exemplu, o scădere a gradului de agreabilitate, în care persoana devine mai puțin încrezătoare și mai puțin prietenoasă, este legată de scăderea volumului creierului în cortexul frontal - o componentă esențială a afecțiunii.
În alte cazuri, modificările pot să apară din cauza simptomelor cognitive. De exemplu, o persoană cu boala Alzheimer poate fi mai puțin conștiincioasă, devenind din ce în ce mai dezorganizată sau având dificultăți în îndeplinirea sarcinilor de serviciu și casnice, pe măsură ce memoria îi scade.
Probleme cu șofatul
Alături de gestionarea finanțelor, condusul mașinii este unul dintre cele mai complexe comportamente cognitive pe care oamenii le efectuează în fiecare zi. Ganesh Babulal, profesor asociat de neurologie la Universitatea Washington din St. Louis, a demonstrat în cercetările sale că problemele la volan se pot manifesta cu ani înainte să apară în altă parte.
Deficiența cognitivă poate duce la zgârieturi ușoare pe mașină din cauza greșelilor de parcare, coliziunea cu alte mașini sau evitarea lor în ultimul moment sau nerespectarea indicatoarelor de oprire ori a culorii roșii a semafoarelor. Oamenii pot, de asemenea, să frâneze sau să accelereze brusc sau să schimbe prea repede vitezele. Drept urmare, s-ar putea ca acești oameni să nu mai conducă la fel de mult – mai ales noaptea, pe vreme rea sau în orele de vârf – sau ar putea fi reticenți să conducă cu copii sau alte persoane în mașină, a explicat dr. Babulal.
Desigur, astfel de evenimente rutiere pot fi provocate și de manifestări care apar odată cu înaintarea în vârstă, cum ar fi problemele de vedere, neuropatia sau efectele secundare ale medicamentelor. Dar dacă observați schimbări îngrijorătoare în abilitățile cuiva, se impune să aveți o discuție serioasă despre renunțarea la condus cu persoana respectivă.
Pierderea mirosului
Părțile creierului care controlează mirosul, cunoscute ca sistemul olfactiv, sunt printre primele zone afectate de boala Alzheimer și demența cu corpi Lewy. Este și cazul maladiei Parkinson. Mulți oameni cu aceste afecțiuni încep să-și piardă simțul mirosului cu ani, sau chiar zeci de ani, înainte de apariția altor simptome.
Spre deosebire de pierderea auzului și a vederii, care pot fi factori de risc pentru demență, dar despre care nu se crede că sunt cauzate de boala în sine, pierderea mirosului pare a fi una dintre cele mai timpurii manifestări ale neurodegenerării.
Diferite tipuri de afecțiuni ale creierului par să afecteze în diferite moduri simțul mirosului. De exemplu, persoanele cu Alzheimer tind să fie capabile să detecteze un miros, dar îl pot identifica greșit. "Ei spun: 'Ce miros plăcut. Miroase atât de dulce. Trebuie să fie benzină', a spus dr. Postuma. În schimb, cei cu Parkinson și demență cu corpi Lewy "se îndoiesc de multe ori că le dau să miroasă ceva", a explicat specialistul.
T.D.