Evelina Tacconelli, un specialist italian în boli infecțioase, caută remedii pentru o afecțiune indusă de coronavirus care dă peste cap viețile a milioane de oameni din Europa și alte zone ale lumii.
Deși Covid-19 nu mai este considerat în sine o urgență globală de către Organizația Mondială a Sănătății, multe infectări au fost urmate de o afecțiune numită „long Covid” sau sindromul post-Covid. Aceasta afectează cu precădere femei considerate a fi sănătoase.
Simptome fără o cauză clară
„Nu există un tratament dovedit pentru sindromul post-Covid”, a declarat Tacconelli, profesor de boli infecțioase la Universitatea din Verona, Italia.
Un studiu a estimat că aproape jumătate dintre persoanele infectate cu coronavirus au manifestat simptome cu o cauză nedeterminată după aproximativ patru luni de la îmbolnăvire, iar una din 10 persoane a suferit de sindromul post-Covid. Drept urmare, cel puțin 65 de milioane de oameni suferă de o afecțiune care le poate schimba viața.
Sindromul post-Covid are o listă lungă de simptome, iar oamenii de știință se străduiesc să înțeleagă de ce unii oameni au o stare de sănătate precară chiar și la multă vreme după ce au învins coronavirusul. Cu toate acestea, anumite elemente încep să devină mai clare pe măsură ce medicii analizează grupuri mari de pacienți.
„Nu există un singur tip de sindrom post-Covid”, a spus Tacconelli. „Dimpotrivă, include mai multe tipuri de afecțiuni”.
Tacconelli coordonează un proiect care a primit finanțare din partea Uniunii Europene pentru a compila informațiile medicale strânse de la zeci de mii de persoane din întreaga Europă. Acestea includ participanți atât cu, cât și fără Covid-19, astfel încât să se poată realiza comparații.
Inițiativa de cercetare, numită ORCHESTRA, urmează să se încheie în noiembrie 2023, după trei ani de desfășurare. Proiectul a primit o finanțare de aproape 30 de milioane de euro, dintre care cea mai mare parte – aproape 28 de milioane de euro – a fost acordată de către UE.
Patru tulpini
Potrivit lui Tacconelli, există cel puțin patru tipuri de sindrom post-Covid, fiecare cu simptome diferite.
Unul dintre acestea este o formă respiratorie care le îngreunează pacienților desfășurarea activităților fizice sau a alergatului și care le poate tulbura câteodată până și mersul sau somnul.
O a doua formă implică dureri musculare pe care pacienții nu le aveau înainte de contractarea Covid-19.
Un al treilea tip seamănă cu oboseala cronică, caracterizată prin extenuare severă și incapacitatea de a reveni la activitățile desfășurate înainte de infectare.
Cea de-a patra variantă este de natură predominant neurologică, simptomele principale fiind durerile de cap și tendința de a uita.
Surprizele cercetării
Cercetătorii de la ORCHESTRA au încercat să răspundă la două întrebări cheie: dacă au existat efecte pe termen lung asupra sănătății după infecția virală și ce rezultate s-au constatat în timp în urma vaccinării și a tratamentului în fază incipientă.
Una dintre surprizele cercetării întreprinse până acum are legătură cu femeile.
„A fost foarte neașteptat faptul că femeile care nu aveau nicio altă boală prezentau un risc mai mare de sindrom post-Covid-19”, a spus Tacconelli.
Bărbații în vârstă au fost cei mai expuși riscului de deces din cauza infectării, motiv pentru care acest rezultat a fost unul în afara așteptărilor.
Femeile afectate au adesea vârste cuprinse între 40 și 50 de ani și prezintă simptome de oboseală cronică, urmate de forma neurologică a sindromului post-Covid.
Se știe de mult timp că femeile sunt afectate în număr mai mare de boli autoimune – din motive încă dezbătute de experți – și acest lucru ar putea explica parțial prevalența sindromului post-Covid la pacienții de sex feminin.
În orice caz, infectarea inițială cu coronavirus pare să aibă o influență asupra formei de sindrom post-Covid. De exemplu, persoanele care au acuzat mai ales dureri de cap sau tulburări stomacale în momentul contractării Covid-19 prezintă un risc mai mare de dezvoltare a unei forme neurologice.
Rezultate grăitoare
Echipa ORCHESTRA a accesat informațiile medicale a 70.000 de lucrători din domeniul medical, a căror stare de sănătate a fost verificată la o frecvență de câteva luni începând din anul 2020. Acești lucrători au fost aleși deoarece prezintă un risc ridicat de transmitere a Covid-19 și sunt supuși periodic unui control de rutină pentru depistarea bolilor transmisibile.
Domeniul de aplicare al proiectului include, de asemenea, „cohorte de pacienți” – grupuri de persoane cu trăsături comune – din țări precum Franța și Germania.
Mai include și mii de pacienți vulnerabili supravegheați îndeaproape de către medicii din spitale.
„Toate aceste înregistrări medicale relevă faptul că persoanele vaccinate și pacienții vulnerabili din spitale care au primit medicamente antivirale sau terapie cu anticorpi la scurt timp după ce au fost infectați prezintă un risc mai mic de dezvoltare a sindromului post-Covid”, a spus Tacconelli.
În martie 2023, comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, a declarat că 17 milioane de persoane din UE au fost afectate de sindromul post-Covid și că numărul acestora este în creștere. Kyriakides a promis că se vor face mai multe cercetări cu privire la cauzele, consecințele și tratamentele sindromului.
Sindromul post-Covid reprezintă o provocare din ce în ce mai mare pentru sistemele de sănătate din Europa și din alte zone ale lumii. În decembrie 2022, o conferință online a reunit 800 de experți din domeniul sănătății precum și grupuri de pacienți din Uniunea Europeană și Statele Unite pentru a aborda această problemă, inclusiv printr-o cooperare mai strânsă.
Un acces mai rapid
O carență a sistemului de sănătate european pe care pandemia de Covid a scos-o la iveală a fost dificultatea de a accesa în mod rapid datele din lumea reală necesare pentru a evalua efectele asupra pacienților și a găsi tratamente eficiente.
Dacă s-ar fi comparat rapid informațiile clinice despre pacienții din diferite spitale, s-ar fi observat ineficiența unui antibiotic numit azitromicină și contribuția pe care o are cortizonul la supraviețuirea pacientului dacă este administrat încă din stadiul incipient ale bolii, potrivit lui Tacconelli.
Pentru a rezolva această problemă, cercetătorii de la ORCHESTRA au pus la punct un pachet de informații privind cohortele de pacienți la nivel european. Această bază de date se bazează pe cohortele existente, precum și pe noi cohorte pe scară largă din Uniunea Europeană și din țările non-europene.
Proiectul a integrat informații epidemiologice, clinice, microbiologice și genotipice despre grupuri de pacienți cu trăsături comune, în ceea ce privește condițiile de mediu și socio-economice.
Un sprijin major pentru ORCHESTRA a venit de la un alt proiect de cercetare finanțat de către UE: unCoVer, care s-a încheiat în mai 2023, după o perioadă de doi ani și jumătate, în care a fost inclusă și o prelungire de șase luni.
Această inițiativă a luat naștere în momentul în care dr. José Luis Peñalvo, de la Institutul de Medicină Tropicală din orașul belgian Antwerp, a făcut o predicție despre beneficiile pe care le-ar putea aduce colectarea de informații despre pacienții din diferite spitale.
„La începutul pandemiei, nu era clar ce tip de tratament ar trebui folosit și nu era limpede nici dacă ar trebui să întrerupem tratamentele pentru pacienții cronici odată ce au fost internați în spital”, a declarat Peñalvo, un epidemiolog care a lucrat în Spania, țara sa natală, și în SUA înainte de a se muta în Belgia în 2018.
Îngrijirea pacienților
Peñalvo a căutat să adune cât mai rapid informații.
A început prin a angrena Spitalul Universitar din Antwerp în cadrul rețelei de colectare a informațiilor, după care și-a contactat foștii colegi din centrele medicale aflate în Madrid.
Interesul său se îndreaptă către pacienții cu diabet de tip 2, hipertensiune arterială și boli cardiovasculare. Acești oameni au avut de suferit mai mult de pe urma Covid-19.
„M-a interesat să aflu cum aș putea să-i îngrijesc mai bine pe acești pacienți, dar și să colectez date despre ei și să descopăr moduri de analiză a acestor informații”, a spus Peñalvo.
Zeci de spitale – aflate în țări precum Croația, Irlanda, Italia, Norvegia și Portugalia, precum și în țări non-europene precum Brazilia și Columbia – s-au alăturat rețelei.
Toate aceste demersuri s-au desfășurat în speranța că spitalele vor fi mai bine pregătite pentru a face față unei viitoare pandemii sau pentru a răspunde unor întrebări de natură medicală folosind informații despre pacienți din mai multe centre medicale, având în același timp grijă să se păstreze confidențialitatea prin asigurarea anonimatului persoanelor ale căror date sunt folosite.
Între timp, Tacconelli de la ORCHESTRA spune că în prezent se dezvoltă posibile remedii pentru sindromul post-Covid.
„Avem în faza de pregătire noi tratamente”, a declarat ea. „Poate că peste un an, dacă suntem foarte norocoși, vom obține niște răspunsuri din studiile aflate în desfășurare”.
Articol de Anthony King
Cercetările menționate în acest articol au fost finanțate de UE.
Mai multe informații
Acest articol a fost publicat inițial în Horizon, revista de cercetare și inovare a UE.