Au apărut cazuri de diabet atipice, în urma unor complicații apărute ca o consecință a infecției cu Covid, la o anumită perioadă de la infectare. O mare parte dintre pacienții care au avut sindromul Long Covid au fost diagnosticați cu diabet zaharat, iar tinerii sunt susceptibili de a face acest tip de diabet după infecţia Covid, printr-un mecanism de atac autoimun, atrage atenția conferenţiar universitar doctor Anca Pantea Stoian, medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice la Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice din Bucureşti şi preşedintele Comisiei de Diabet, nutriţie şi boli metabolice a Ministerului Sănătăţii.
„Discutăm despre cazuri de diabet puţin atipice în ultima perioadă, se pare că ele sunt cumva urmare a pandemiei prin care tocmai am trecut şi mai ales a prezenţei sindromului Long COVID după ce persoanele au dezvoltat infecţia cu SARS-CoV-2. Pentru mulţi dintre cei care au suferit infecţie cu SARS-CoV-2, supravieţuitorii COVID19, din păcate patologia nu se încheie odată cu stingerea perioadei acute specifice infecţiei cu Covid 19 .
Faţetele acestui sindrom Long COVID sunt destul de diverse, puzzle-ul care compune acest sindrom, par să fie încă necunoscute în foarte multe aspecte. Însă ceea ce putem spune cu siguranţă este că pacienţii care au dezvoltat acest sindrom Long COVID, o mare parte din ei au avut şi un diagnostic de diabet zaharat în cadrul acestui sindrom. Aş spune că diabetul zaharat poate fi considerat un element important în cadrul acestui sindrom.
Şi tocmai de aceea sunt foarte multe voci la nivel internaţional care spun că diabetul zaharat este într-adevăr una dintre componentele sindromului Long COVID, mai degrabă diabetul zaharat tip 2. Dar nu numai. O serie de afecţiuni cardio -metabolice par să întregească acest sindrom”, a explicat Conf. Univ. Dr. Anca Pantea Stoian pentru News.ro.
Surprinzător, tinerii sunt populația vulnerabilă susceptibilă
“Din datele pe care le avem până acum, există o categorie de pacienţi care au dezvoltat diabet zaharat tip 2 chiar în cursul infecţiei acute cu SARS COV 2 şi o altă categorie, care a dezvoltat diabet post-infecţie. O mare parte dintre pacienţii cu diabet zaharat anterior infecţiei cu SARS COV 2 au constatat un dezechilibru important metabolic şi aparitia complicaţiilor micro şi macrovasculare diabetice.
Ponderea noilor cazuri este într-adevăr de tip 2, dar suprinzător există şi o populaţie vulnerabilă susceptibilă, mai ales cea tânără, la a dezvolta diabet zaharat tip 1, post infecţie covid, se pare printr-un mecanism diferit, de atac autoimun-atacul virusului SARS-CoV-2 asupra celulei beta pancreatice, elementul principal în secreţia de insulină la nivel pancreatic.
Chiar şi în timpul pandemiei şi după pandemie ne-am confruntat cu o creştere a numărului de pacienţi cu diabet zaharat tip 2 dar şi tip 1, atat la nivel mondial, dar şi în România. Ţara noastră înscrie un număr de cazuri noi la fel cum se regăsesc şi în alte ţări din lume”, a precizat dr. Pantea Stoian.
Creștere de 30% a cazurilor de diabet. Mulți români nu știu că au diabet zaharat
Medicul spune că în ultimii doi ani, numărul de cazuri de diabet zaharat de tip 1 a crescut cu 30%, între COVID şi această explozie existând o legătură directă. Mai mult, 1 din 10 sau 1 din 11 pacienţi români nu ştiu că au diabet zaharat.
„Este o estimare făcută de IDF, dar m-aş întoarce la colegii mei din ţară, l-aş cita aici pe domnul profesor Adrian Vlad de la Timişoara, care spune că în ultimii doi ani creşterea diabetului zaharat tip 1 a fost spectaculoasă, el apreciind această creştere cu 30% mai mare faţă de 2019, inclusiv subliniind faptul că acest procent poate fi determinat de legătura dintre COVID şi diabetul zaharat tip 1, aşa cum aminteam mai devreme. Este adevărat, mecanismele patogenice sunt încă ipotetice, neclarificate în totalitate.
În ceea ce priveşte diabetul zaharat de tip 2, mecanismele patogenice sunt diferite. Dacă în pandemie au fost utilizate diverse preparate medicamentoase cu scopul de a salva viaţa celor aflaţi în situaţii critice, medicamente care pot declanşa diabetul tip 2 în perioada pre şi post pandemie, putem argumenta alte mecanisme care stau la baza declanlării diabetului de tip 2.
Factorii de risc precum obezitatea, hipertensiunea, dislipidemia, sedentarismul, istoricul familial de diabet zaharat tip 2 sau istoricul de diabet gestaţional sunt de regulă cei mai importanţi triggeri care determină apariţia diabetului zaharat tip 2”, a explicat Dr. Anca Pantea Stoian.
În acest moment, conform CNAS şi a Programului Naţional de diabet, în România sunt aproximativ 2 milioane de persoane cu diabet. Dr. Pantea Stoian atrage însă atenţia asupra situaţiei pacienţilor care au prediabet, în număr dublu faţă de cei cu diabet zaharat de tip 2.
„Diabetul zaharat tip 2 în România, conform studiului PREDATOR, reprezintă 11,6% din totalul populaţiei ţării noastre. Din păcate sunt mulţi pacienţi nediagnosticaţi, 1 din 10 nu ştie că are diabet. Ce consider că este cu adevărat grav, este situaţia pacienţilor cu prediabet care se pare că este, ca număr, dublu faţă de cei cu diabet zaharat tip 2. La nivel mondial sunt în momentul de faţă adulţi cu vârsta între 20 şi 79 de ani cu diabet zaharat tip 2 în număr de aproximativ 537 de milioane. Cam 1 din 10 locuitori ai acestei planete are diabet. Predictibilitatea pentru 2030 este că vom atinge cifra record, de 643 de milioane. Părerea mea personală este că vom depăşi mult mai repede acest număr. Însă în ceea ce priveşte persoanele care au diabet în ţările cu venituri mici sau medii, sunt date care sperie, undeva între 3 şi 4 persoane din 10 având diabet zaharat.
Prediabetul poate fi definit şi ca o alterare a glucozei, adică modificări ale glicemiei a jeun (de dimineaţa). La nivel mondial se estimează că sunt aproximativ 541 de milioane de adulţi cu prediabet iar în România probabil că incidenţa este undeva în jur de 20% în populaţie. Intervenţia precoce pentru această patologie poate să limiteze evoluţia către diabet tip 2 şi mai mult, poate scădea instalarea complicaţiilor diabetului zaharat. Sunt suficiente date stiinţifice care arată că acele complicatii de temut pot să apară chiar din această etapă intermediară de evoluţie.
Scade vârsta la care se instalează diabetul
„Ce mă frapează în ultima perioadă este vârsta timpurie de debut al diabetului zaharat care nu poate fi clasificat nici ca tip 1 si nici tip 2. De regulă, pacienţii au vârste între 30 -50 ani, chiar şi mai tineri. În ultima perioadă constat o creştere importantă a acestor cazuri, cel puţin în Institutul de Diabet Prof. N. C. Paulescu nu există saptămână fără câteva cazuri nou diagnosticate cu LADA”, spune Dr. Anca Pantea Stoian.
Ea atrage atenția că prevenţia este extrem de importantă şi în diabet. Sunt esențiale analizele uzuale anuale şi teste suplimentare, mai ales dacă există anumiţi factori favorizanţi de boală, precum hipertensiunea sau obezitatea.
„Eu spun mereu că prevenţia este cel mai bun tratament, cel puţin în diabetul zaharat tip 2. Primul lucru pe care l-aş recomanda este să nu uite de medicul de familie şi să-l viziteze măcar o dată pe an pentru analizele uzuale. Dacă ştiu că au diabet zaharat în familie, dacă se ştiu cu hipertensiune, dislipidemie, obezitate sau suprapondere, dacă au şi obiceiuri nesănătoase precum consumul de alcool şi fumatul şi sedentarismul este singura formă de exerciţiu fizic peste care se înscrie şi vârsta peste 40 de ani, ar fi bine cu atât mai mult să verifice cu atenţie glicemia de dimineaţă şi dacă se poate şi teste suplimentare dacă există suspiciune.
În primul rând să-ţi faci analizele de screening este şi o obligație personală. Cu atât mai mult cu cât apar şi simptome precum sete intensă,c onsumul unor cantităţi mari de apă, stare de urinare frecventă şi exacerbată noaptea, precum şi scădere în greutate marcată într-un timp foarte scurt şi neintenţionat, toate acestea pot fi semnele de debut ale diabetului care trebuie diagnosticat”, a precizat medicul.