Invazia rusă în Ucraina a schimbat viziunea oficialilor de la Chișinău față de România și a accelerat apropierea celor două state.
Bucureștiul a reușit să aducă cele mai puternice state europene, Germania și Franța, într-o Platformă de Sprijin pentru Republica Moldova, prin care cele trei state caută modalități de asistență financiară, materială și politică pentru mica republică de peste Prut. Prima dintre conferințele donatorilor a fost organizată la Berlin, a doua la București, iar a treia se desfășoară chiar azi la Paris.
Până acum statele din Uniunea Europeană au reușit să adune peste 1,2 miliarde de euro, dintre care 432 de milioane sub formă de asistență directă.
Ministrul român de Externe Bogdan Aurescu ar vrea să obțină de la participanții la Conferința donatorilor pentru R. Moldova în special asistență financiară pentru achizițiile de gaz și de electricitate și va vorbi despre cei 10 milioane de euro oferiți de București pentru facilitarea livrărilor de curent electric începând cu jumătatea lunii octombrie.
România a făcut câțiva pași decisivi pentru apropierea de R. Moldova, mai cu seamă în ceea ce privește structura aprovizionării cu energie și a conexiunii de Internet. Oficialii români se laudă că asigură 90% din energia electrică necesară R. Moldova.
Este vorba despre gaz și curent electric pe care Chișinăul îl cumpără din România, în mare parte la prețul pieței, care este destul de ridicat pentru posibilitățile R. Moldova.
O oarecare concesie i-a fost, totuși, făcută atunci când Bucureștiul a introdus Republica Moldova prin legislație pe lista de consumatori interni ai companiei Hidroelectrica. Această companie, care în anii cu precipitații medii asigură 30% din necesarul de curent al țării, vindea și până la recenta plafonare curent la prețuri de 90 de euro/ MWh, dar evident acest preț e destinat numai consumatorilor interni din România. De aceea, începând cu luna trecută, harta României de distribuție a electricității s-a lărgit cu includerea R. Moldova. O primă hartă unificată.
La sfârșitul săptămânii trecute, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care plafonează prețul de vânzare al energiei la producător tot la 90 de euro (450 de lei/MWh). Această măsură ar putea duce la scăderea prețurilor la care Chișinăul cumpără curentul din România.
Rămâne, însă, riscul traseului care asigură energia electrică a moldovenilor, fiindcă traseul liniilor de înaltă tensiune pornește din Isaccea pe malul Dunării în România, trece prin Vulcănești, în Republica Moldova și ajunge la Cuciurgani în Transnistria, de unde este redirecționat spre consumatori. Aceasta e, deocamdată, singura centrală din R. Moldova care poate asigura transformarea curentului de înaltă tensiune în așa fel încât să poată fi preluat de liniile medii și apoi distribuit consumatorului final.
O mare parte din necesarul de gaz al R. Moldova este asigurat tot din România, dar bineînțeles, tot contra cost și tot la prețul pieței, prin gazoductul Iași-Ungheni.
Practic, invazia rusă din Ucraina a schimbat fundamental balanța energetică a Republicii Moldova, care era total dependentă de gazul rusesc și de curentul electric transnistrean. Ar fi, probabil, nevoie de o investiție rapidă într-o centrală care să fie construită în R. Moldova și care să asigure stabilitatea pe termen lung a necesarului de energie, dar deocamdată nimeni nu vorbește despre această urgență și eventual despre modalitățile de punere în practică. Între timp, însă, ar putea avansa proiectul mai vechi de construire a unei noi linii de înaltă tensiune între Suceava și Bălți.
Pentru următorii 7 ani, România oferă 100 de milioane de euro pentru R. Moldova prin Acordul bilateral de asistență tehnică și financiară.
Acum o lună au fost transferați 25,5 milioane de euro pentru începerea proiectelor de educație și îmbunătățire a serviciilor de utilitate publică. Acești bani vor finanța 57 de proiecte care vor asigura acces la apă curentă și canalizare pentru aproape 100 de mii de persoane. Apoi, 135 de școli vor fi dotate cu echipamente de laborator pentru cabinetele de fizică, chimie și biologie.
Ministerul Educației de la Chișinău va primi, de asemenea bani, să cumpere 125 de microbuze și 14 autobuze școlare, special amenajate pentru transportul copiilor cu dizabilități.
Bucureștiul încearcă să-i împingă pe investitorii autohtoni spre piața R. Moldova, dar încă nu asigură facilități speciale. Chiar și așa, România ocupă prima poziție după numărul de societăți înregistrate peste Prut, mai mult de 1.500, şi locul al doilea după valoarea capitalului investit, circa 280 de milioane de euro.
România încearcă să fie prezentă în toate domeniile semnificative ale R. Moldova, a început de la firul ierbii, fiindcă anii trecuți a renovat circa o mie de grădinițe, iar acum a trecut la școli și la modernizarea comunităților rurale.
A mutat dependența energetică dinspre Rusia spre România, iar la Bruxelles militează pentru tarife telefonice similare cu cele pe care le are România în spațiul UE.
Între cele două state există chiar și un acord militar, prin care Bucureștiul se angajează să sprijine Chișinăul cu armament, tehnică și echipamente militare, dar și cu interoperabilitatea echipamentelor militare, ceea ce înseamnă că la un moment dat echipamentele de tip sovietic ale moldovenilor ar putea fi transformate sau chiar schimbate în echipamente de tip NATO.
România are deci grijă de R. Moldova pe axele cele mai importante: sprijin în politica externă la Bruxelles, asigurarea energiei, investiții în infrastructura educațională, sprijin logistic la toate nivelurile în administrația centrală, în așa fel încât Chișinăul să îndeplinească foarte repede criteriile de aderare la Uniunea Europeană.
Sabina Fati