- La jumătatea lunii octombrie, Guvernul României a decis să înceapă, în regim de urgență, livrarea de curent electric pentru Moldova.
- Criza energetică, inflația și războiul de la graniță au provocat o scădere a popularității guvernului condus de Natalia Gavriliță, o apropiată a Maiei Sandu.
- Raport SUA: Plahotniuc și-a menținut controlul asupra aparatului de aplicare a legii din țară pentru a-și distruge rivalii politici și pe cei de afaceri.
- Raport SUA: Înainte de alegerile parlamentare din 2021, Kremlinul a plănuit s-o compromită pe Maia Sandu și să readucă Moldova în sfera de influență a Rusiei.
- Șor a primit sprijinul total al Rusiei, iar partidul său se coordonează cu reprezentanții altor oligarhi pentru a crea tulburări politice în Moldova, anunță oficiali americani.
Maia Sandu a ajuns la București la o zi după ce fragmente dintr-o rachetă rusească, lansată către un baraj din vestul Ucrainei, au căzut pe teritoriul Republicii Moldova.
Nicio persoană nu a fost rănită, dar mai multe geamuri ale unor case s-au spart, au anunțat oficialii de la Chișinău.
Incidentul a reprezentat un semnal de alarmă pentru țările de pe flancul estic al NATO, care arată încă o dată cât de aproape suntem de o posibilă escaladare a războiului.
Maia Sandu, 50 de ani, absolventa de științe politice a Universității Harvard, conduce destinele Republicii Moldova, începând cu sfârșitul anului 2020.
La jumătatea mandatului său, situația de la Chișinău e mult mai complicată decât atunci când a venit la conducerea republicii din cauza războiului din Ucraina, care a provocat o criză energetică.
Figura ei calmă transmite hotărâre, inteligență și empatie, dar e marcată de problemele cu care se confruntă.
La întâlnirea cu Klaus Iohannis din data de 1 noiembrie, mai mult ca niciodată, povara conducerii unei țări polarizate în jurul invaziei declanșate de Putin se putea observa pe chipul și în atitudinea rezervată a Maiei Sandu.
„M-am bucurat să-l revăd astăzi pe președintele Klaus Iohannis, cu care am discutat despre relațiile speciale dintre Chișinău și București. România a fost, dintotdeauna, un partener de nădejde pentru noi, gata să ofere cetățenilor Republicii Moldova sprijin în momentele dificile”, a spus Maia Sandu.
FSB încearcă să destabilizeze Republica Moldova
Chiar și într-o declarație formală se poate observa că președintele Republicii Moldova descrie perioada complicată prin care trece țara sa.
La jumătatea lunii octombrie, Guvernul României a decis să înceapă, în regim de urgență, livrarea de curent electric pentru Moldova, după ce bombardamentele Rusiei au distrus o mare parte din rețelele de distribuție a energiei din Ucraina.
Kievul exporta în Moldova cantitatea necesară, dar din cauza atacurilor Moscovei, continuarea transferului de curent a devenit imposibilă. Astfel, Guvernul de la Chișinău s-a trezit cu un deficit de energie electrică de 30%.
Bucureștiul a decis să suplimenteze acest gol, oferind un ajutor de 10 milioane de euro, dar și un contract pentru energie.
„Curentul românesc livrat Republicii Moldova este mai scump decât cel livrat de Centrala de la Cuciurgan și decât cel importat până acum de către Moldova din Ucraina, dar este mai ieftin decât prețul de piață”, arată Deutsche Welle.
„Chișinăul va cumpăra energie electrică din România la un preț de 450 Lei/MWh (echivalentul a aproximativ 90 de Euro/MWh) datorită modificărilor legislative efectuate de Guvernul României”, precizează sursa citată.
Criza energetică, inflația și războiul de la graniță au provocat o scădere a popularității guvernului condus de Natalia Gavriliță, o apropiată a Maiei Sandu.
În plus, rețeaua de agenți FSB, cu sediul în Transnistria, lucrează intens la destabilizarea republicii, Moscova încercând de la începutul războiului să deschidă un al doilea front prin care să pună presiune pe flancul vestic al Ucrainei.
Această strategie n-a reușit datorită colaborării dintre Polonia, România și Ucraina, dar și a unei atitudini rezervate a Executivului de la Chișinău, care n-a răspuns provocărilor din Transnistria sau din alte zone ale Moldovei.
Plahotniuc controla sistemul de justiție din Republica Moldova
În data de 26 octombrie, Departamentul de Finanțe al SUA a emis un comunicat prin care anunță că a supus sancțiunilor nouă indivizi și 12 entități comerciale din Republica Moldova „din cauza unor persistente campanii de influențare malignă și corupție sistemică”.
Principalele nume de pe lista sancționaților sunt Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, două personaje care au influențat și influențează politica Moldovei în ultimii ani.
Cei doi au fugit din țară, fiind dați în urmărire, dar în urma lor au rămas oameni, bani și interese, care încearcă să producă o criză la Chișinău și să schimbe regimul politic pro-occidental din această țară.
„Plahotniuc și-a menținut controlul asupra aparatului de aplicare a legii din țară pentru a-și distruge rivalii politici și pe cei de afaceri”, se arată în documentul Departamentului de Finanțe al SUA.
„Mai exact, Plahotniuc a îndrumat forțele de ordine din Republica Moldova să investigheze persoanele și societățile care se aflau în opoziție politică față de el și de partidul său (PDM), înaintea alegerilor din 2018”, mai precizează documentul.
„Plahotniuc a folosit, de asemenea, oficiali guvernamentali moldoveni ca intermediari pentru a mitui alți reprezentanți ai statului, pentru a le menține loialitatea și pentru a-și consolida și mai mult controlul asupra Republicii Moldova”, se arată în raportul citat.
„În 2018, Plahotniuc a ordonat miniștrilor guvernului moldovenesc să adopte și să implementeze propuneri de creștere a stimulentelor financiare pentru cei care lucrează în sistemul de aplicare a legii ca să se bucure în continuare de loialitatea lor”, conform documentului emis de Guvernul SUA.
Pentru fiecare acuzație de mai sus la adresa lui Vladimir Plahotniuc, Departamentul de Finanțe a strâns dovezi, înainte de a lua decizia să înghețe conturi, să-i blocheze accesul în SUA și să-l urmărească pe magnatul moldovean.
Ilan Șor, omul Kremlinului
„Ilan Mironovici Șor este un politician moldovean, președinte al Partidului Șor, o formațiune populistă din Moldova. El a fost arestat anterior pentru acuzații de spălare de bani și delapidare, legate de furtul de un miliard de dolari din băncile moldovenești, în 2014”, se arată în raportul publicat de trezoreria americană.
„Înainte de alegerile parlamentare din 2021, Kremlinul a plănuit s-o compromită pe Maia Sandu și să readucă Moldova în sfera de influență a Rusiei. Pentru a reuși în această operațiune, Șor a lucrat cu agenți de influență ai Moscovei pentru a crea o alianță politică care să controleze parlamentul Republicii Moldova și, apoi, să susțină mai multe proiecte legislative în interesul Federației Ruse”, se mai precizează în documentul citat.
„Din iunie 2022, Șor a primit sprijinul total al Rusiei, iar partidul său se coordonează cu reprezentanții altor oligarhi pentru a crea tulburări politice în Moldova. Șor a lucrat cu entități din Moscova pentru a submina candidatura Moldovei la UE. Soția lui Șor, cântăreața pop Sara Lvovna, a fost decorată de Putin ca artist de onoare al Rusiei”, arată documentul Departamentului de Finanțe american.
Ilan Șor a fugit în Israel, fiind și cetățean al acestui stat, iar de aici își continuă campania împotriva actualei conduceri a Republicii Moldova, finanțându-și partidul și îndemnând la proteste împotriva Guvernului de la Chișinău.
„Dragi prieteni, în fiecare săptămână, protestele cresc în intensitate, iar viața oamenilor se înrăutățește. Trebuie să obținem victoria imediat. Victoria înseamnă demisia in corpore a actualei guvernări, alegerea unui guvern popular provizoriu, alegerea unui tribunal provizoriu al poporului și anunțarea alegerilor parlamentare anticipate. Sunt sigur că vom atinge acest scop împreună, cel târziu, în săptămânile care urmează. Trebuie să fim tot mai mulți. Nu se mai poate să tolerăm umilința și bătaia de joc”, a anunțat mogulul moldovean, sancționat de SUA.
FSB a pornit o acțiune amplă de destabilizare a Chișinăului, fiind o încercare de a crea o nouă criză care să pună presiune pe Uniunea Europeană și NATO.