Dacă la începutul războiului din Ucraina, îngrijorarea era că Rusia va ataca și Republica Moldova, căreia nici cei mai optimiști nu îi dădeau șansele de rezistență ale Ucrainei, acum temerile sunt că strategia lui Putin, frig și întuneric la Chișinăul care vrea în UE, s-a insinuat mult mai eficient. Are Maia Sandu resurse să reziste, în condițiile în care încercările de destabilizare controlate de Kremlin sunt tot mai acerbe?
E o întrebare pe care oficialii din Uniunea Europeană și-o pun și al cărei răspuns e important nu doar pentru drumul democratic al Republicii Moldova, ci și pentru unitatea și soliditatea UE.
La Bruxelles, lumea deja se pregătește pentru alegeri și povestea unei Uniuni Europene solidare, puternice, unite în jurul democrației, libertății și a binelui comun este cea mai bună poveste de spus alegătorilor. După un start vulnerabil, cu tragedia italiană în desfășurare, Uniunea Europeană a recuperat în pandemia de COVID-19 teza solidarității, ca bine comun al statelor membre.
Un capital de forță, pe care UE îl joacă de la începutul invaziunii militare la scară largă a Rusiei în Ucraina, una de negândit chiar și acum câțiva ani, când aceeași Rusie anexa ilegal Crimeea, și care poate fi afectat de o eventuală regresie a Republicii Moldova de pe traseul pro-european.
Dar cazul Chișinăului este unul complicat, chiar și văzut de la Bruxelles: propaganda rusă dispune de pârghii media, iar oamenii sunt expuși unor narațiuni contrafăcute contondente, care nu sunt nici pe departe minciuni, ci constructe complexe, care mixează bucăți de adevăr în contexte denaturate, așa cum este narațiunea că România face bani pe seama moldovenilor, vânzând electricitate la supra-preț.
De fapt, România asigură electricitate Republicii Moldova lăsată în întuneric de strategii de la Kremlin, dar narațiunea infuzată de Rusia nu este deloc ineficientă, așa cum a admis într-o discuție cu jurnaliștii români aflați la Bruxelles ambasadoarea Chișinăului pe lângă UE.
Încercările de destabilizare politică declină, de altfel, tezele stării socio-economice fragile a moldovenilor, în nivelul de trai al cărora începutul procesului de integrare în UE nu s-ar vedea. Iarăși, un fals, pentru că tocmai faptul că valorile UE sunt benefice face ca Moscova să accelereze propaganda și crearea haosului la Chișinău.
Deplasările liderilor UE la Chișinău - doar în ultimele săptămâni au fost acolo președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președinta Parlamentului European Roberta Metsola -, arată că lupta nu este între Vladimir Putin și Maia Sandu și guvernul pro-europen, ci între autocrație și democrație, între o putere care pune în pericol întreaga Europă și statele libere, între un dictator care-și trimite oamenii să ucidă și conducătorii democratici, al căror mandat este să asigure securitatea și liberatea cetățenilor, deopotrivă.
Așa cum războiul din Ucraina nu este doar despre ucrainenii care nu vor să renunțe la identitatea lor națională și să se recunoască parte a lumii ruse, nici imixtiunile pro-ruse în Republica Moldova nu sunt doar despre o țară mică, lipsită de mijloace reale de apărare dacă Rusia și-ar trimite trupele acolo. În ambele cazuri, și de aceea traseul european al celor două țări le pune umăr la umăr, în joc este capacitatea Uniunii Europene de a opune în mod real valorile democratice în fața unui stat autocrat și ucigaș. Și în Ucraina, și în Republica Moldova, Uniunea Europeană își pune în joc beneficiile solidarității în jurul valorilor democratice, singura carte care va face ca scrutinul european care urmează peste doi ani să infirme alunecările iliberale și extremiste.
De aceea investiția de legitimitate în Maia Sandu, liderul care a reușit să scoată efectiv țara din mâinile Rusiei și să o așeze pe traseul democrației europene, contează la fel de mult la Bruxelles, cât și la Chișinău.