Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, consideră că Rusia folosește războiul hibrid nu doar împotriva Ucrainei, ci și pentru intimidarea României.
Pentru a demonta declarația purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe de la Moscova, care a acuzat România că trimite ajutor militar Ucrainei, ministrul Dîncu a spus că Rusia duce un război de tip 5D „față de toate țările din Europa Centrală și de Est” – disinformation, deception, destruction, destabilisation, disruption).
Profesorul britanic Julian Lindley-French definea, înainte de invazia rusă în Ucraina, războiul 5D ca pe o agresiune fără folosirea directă a puterii militare, război pe care Moscova îl ducea deja cu Occidentul.
Descrierea se referea la felul în care Rusia se folosește de o „strategie complexă”, care combină: dezinformarea, înșelăciunea, destabilizarea, perturbarea și distrugerea implicită ca mijloace de constrângere.
În România, Rusia a folosit și continuă să folosească toate cele cinci elemente pentru a dezbina societatea prin știri fabricate, pentru a destabiliza politicile guvernului, pentru a se insinua în infrastructura strategică pentru a alimenta naționalismul, mișcările anti-occidentale și propaganda anti-ucraineană.
La forumul Black Sea and Balkans Security, ministrul Dîncu a notat că o dată la 30 de zile apare un purtător de cuvânt din Rusia care acuză România de diferite lucruri, între altele, că furnizează armament, instruire, soldați sau chiar mercenari Ucrainei:
„Toate acestea sunt elemente ale războiului hibrid împotriva Ucrainei și României, împotriva coaliției internaționale care sprijină, în acest moment, războiul drept pe care Ucraina îl are pentru apărarea teritoriului. Tratăm ca atare asemenea încercări de a manipula opinia publică: fac parte din războiul de manipulare și propagandă al Rusiei”.
Maria Zaharova de la Ministerul rus de Externe a spus zilele trecute că ar fi fost aprobat recent la București „al cincilea pachet” de ajutor militar pentru Ucraina, susținând că a existat o discuție telefonică între miniștrii Apărării din cele două țări pe această temă.
Kievul a mulțumit de mai multe ori României pentru sprijinul acordat, dar strategia Bucureștiului, spre deosebire de cea a Poloniei sau a altor state est-europene, este să nege că ar oferi ajutor militar Ucrainei.
Potrivit Institutului german IfW Kiel, de când a început războiul, România a sprijinit militar Ucraina cu doar cu 3 milioane de euro, adică 0,001% din Produsul Intern Brut, chiar mai puțin decât Bulgaria.
Totuși, acum trei luni, Guvernul de la București a adoptat o ordonanță de urgență, „care să permită acordarea promptă şi rapidă a ajutorului solicitat” și să doneze „echipament militar cu condiția ca acesta să fie înlocuit cu produse noi sau modernizate, achiziționate pe baza programelor și planurilor aprobate în acest scop.”
Nu e clar care este contribuția reală a Bucureștiului în războiul de apărare a Ucrainei, dar gesturile și informațiile Kievului sugerează că România nu stă chiar cu mâinile în șold.
Rezistența Ucrainei în fața Rusiei este vitală pentru securitatea României. Generalul în rezerva Ben Hodges, fost comandant al armatei SUA in Europa, optimist în izbânda ucrainenilor spunea totuși că „ar fi inteligent să ne pregătim pentru probabilitatea ca rușii să vizeze porturile de la Marea Neagră”, chiar dacă nu crede într-o astfel de eventualitate.
Ben Hodges, care a prezis de mai mulți ani că următorul mare conflict va avea loc în Marea Neagră și care acum crede în victoria Ucrainei, a lansat la sfârșitul săptămânii trecute varianta în limba română a volumului Viitorul război și apărarea Europei (Editura Militară, 2022), o carte la care au participat generalul american John R. Allen, fost comandant al forțelor internaționale din Afganistan, și profesorul Julian Lindley-French. Lucrarea a fost dezbătută în marja Black Sea and Balkans Security Forum 2022.
Cartea pornește de la un scenariu dramatic care descrie un atac al alianței Rusia-China asupra Europei în 2030 cu eșecul celei din urmă. Autorii consideră că UE este fragilă, vulnerabilă și nepregătită să facă față provocărilor care vin și propun „un parteneriat autentic” NATO-Uniunea Europeană și „o cooperare inovatoare” pentru consolidarea și apărarea Europei.