Președintele american Joe Biden și-a exprimat intenția de a revigora relațiile transatlantice. Pentru aceasta trebuie mai întâi depășite ezitările europene.
”America s-a întors”, afirma Joe Biden în debutul mandatului. Vineri, cu prilejul primei apariții pe scena internațională, la Conferința de Securitate de la München (desfășurată online din motive de pandemie), liderul american a reluat această declaraţie, care devine un fel de mantră a preşedintelui democrat al SUA.
Totuși, la Conferința de la München, Biden și-a depășit promisiunea de a restabili alianțele și de a reda Statelor Unite un rol de lider la nivel internațional.
Biden a subliniat că țara sa dorește să privească înainte, nu înapoi și a schițat viziunea sa privind angajamentul internațional al SUA. Punctul central al acestei viziuni este stabilitatea democrației ca element esențial pentru securitatea Occidentului. Astfel, Biden a stabilit fundamentul pentru noi formate de colaborare transatlantică.
Stoltenberg: China şi Rusia încearcă să rescrie regulile internaţionale
Președintele american este conștient că pe niciunul dintre malurile Atlanticului oamenii nu își doresc o ordine mondială în care Statele Unite dau tonul (financiar și moral), iar europenii se supun. De altfel, acest lucru ar fi iluzoriu.
Divizarea politică a Americii și rezistența cetățenilor săi împotriva rolului de ”jandarm global” al țării au stabilit limite clare acestei imagini de sine a Statelor Unite. Promițând în campania electorală că va urmări o ”politică externă pentru clasa de mijloc”, Biden a transmis de la bun început că vrea să depășească vechile linii de demarcație între interesele naționale și internaționale, între interesele economice și securitate.
Europa sceptică și vulnerabilă
Chiar dacă Biden nu a menționat decât fugitiv controversatul subiect al contribuțiilor la NATO, la Conferința de Securitate, noul șef al Casei Albe a arătat că așteaptă ca partenerii internaționali să sprijine SUA sub orice formă, nu numai în ceea ce privește investițiile în echipament militar, ci și în domenii precum sănătatea, clima și comerțul, dar mai ales atunci când vine vorba despre relațiile cu China.
La rândul lor, europenii nu uită că epoca Biden s-ar putea sfârși abrupt în patru ani, în eventualitatea ca Donald Trump să fie reales președinte. Recent, într-un discurs rostit la Departamentul de Stat, Biden a asigurat întreaga lume că SUA sunt acum ”mai bine echipate” pentru ”a uni lumea în lupta pentru apărarea democrației”. După luarea cu asalt a Capitoliului la 6 ianuarie, Statele Unite ar fi purtat ”această luptă” chiar în propria țară.
Vor răspunde cancelarul Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron gestului lui Biden de a le întinde mâna? Depinde în ce măsură multilateralismul transatlantic și dorința Franței de autonomie pot fi reconciliate.
Și, totodată, dacă partenerii europeni sunt cu adevărat serioși în ceea ce privește extinderea cooperării - nu doar cu SUA, ci în primul rând între ei.
Disputa franco-germană cu privire la dezvoltarea unui nou avion de luptă determină multă lume să se întrebe dacă PSAC - Politica de Securitate și Apărare Comună - este într-adevăr mai mult decât un simplu acronim.
Pe de altă parte, președinții și șefii de guverne din UE nu vor să fie atrași în conflictele Statelor Unite cu China și Rusia. În cuvântarea rostită la Conferința de Securitate de la München, Biden a încercat să-i asigure pe europeni că o confruntare strategică pe termen lung cu Beijingul nu înseamnă doar ”Vest contra Est” și că nu se poate rămâne în logica Războiului Rece.
”Competiția nu trebuie să excludă cooperarea în toate problemele noastre”, a spus liderul american.
Cu certitudine există domenii în care poate exista o cooperare fructuoasă între SUA și Europa în materie de securitate într-un sens mai larg, de stabilitate socială. Acestea includ măsuri comune pentru protecția climei și sănătate, cooperare economică, o reformă a Organizației Mondiale a Comerțului și o inițiativă transatlantică pentru standarde mai înalte în tehnologiile digitale importante.
În general, politica digitală are un rol nou și tot mai important pe agenda transatlantică.
Este vorba despre reglementări, impozitare și concurență ca mijloace împotriva concentrării de putere și a propagandei în mediul online, care pun în pericol democrația. Toate acestea ar putea ajuta la combaterea amenințării din partea puterii emergente China sau a unei Rusii revanșarde.
”Trioul transatlantic” a abordat toate aceste aspecte pe scena virtuală a Conferinței de Securitate. Multe amenințări ar putea fi prevenite doar cu un ”concept de securitate comună, interconectată”, a spus Angela Merkel. După îngheţul reprezentat de trumpism, relațiile transatlantice par să fie în pragul unui nou început.
Melinda Crane
