Nu sunt convins că valul de condamnări la care este supus Navalnîi este cea mai bună măsură luată de Putin, dar în jocul acesta de putere dintre țar și opozant arestarea era o măsură obligatorie.
Prin condamnare Navalnîi este evacuat din viața publică și nu mai poate ataca regimul de la Moscova. De după gratii opozantul nu mai poate vorbi și nu va mai avea legătura pe care o are acum cu poporul rus.
Nu mai poate arăta public grozăviile de la Kremlin, nu mai poate călători pentru a lupta ca ici-colo în Rusia ca să contribuie la victoria în alegeri a opozanților regimului Putin. Pare că închiderea sa a scăpat regimul Putin de o mare grijă.
Navalnîi nu putea rămâne în Germania după vindecare pentru că nu ar mai fi contat în ecuația internă. N-ar fi reușit să conducă din exterior asaltul împotriva oligarhilor care conduc Rusia, pentru că Navalnîi, deși îl atacă pe Putin, atacul său este de fapt țintit împotriva clicii care pune în aplicare politica lui Putin.
Un Navalnîi care stă în Germania putea fi prezentat de propagandă ca un fugar, ca unul care s-a speriat de atacul cu novociok și a abandonat lupta. Faptul că înainte de întoarcere a fost amenințat cu închisoarea dovedește dorința autorităților ruse de a nu-l mai avea în țară. Era cea mai bună variantă pentru Kremlin.
Navalnîi s-a întors în Rusia, deși știa foarte bine că va fi arestat. Știind asta a încercat să stârnească focul popular și să-și adune adepții la luptă. Manifestațiile care au avut loc de-a lungul și de-a latul Rusiei sunt dovada că opozantul a calculat bine.
Lumea liberă s-a inflamat, iar imaginea Rusiei lui Putin s-a maculat și mai tare. Occidentul se pregătește de sancțiuni. Acesta a fost jocul început cu încercarea de otrăvire eșuată, aceștia au fost pașii obligatorii de parcurs pentru ambele părți.
Poate că Navalnîi speră că în Rusia se va petrece un proces aidoma celui din Africa de Sud. Poate că Navalnîi se compară cu Nelson Mandela. Cele peste două decenii de închisoare au făcut din Mandela un erou național, au făcut din el simbolul luptei anti-apartheit.
Va ajunge Navalnîi în aceeași situație? Greu de spus. În Africa de Sud segregarea rasială era un țel comun al populației de culoare și îmi permit să spun că lupta împotriva ei ar fi continuat și fără Mandela. Va continua lupta anti-Putin fără Navalnîi?
Populația neagră din Africa de Sud era pregătită pentru lupta înpotriva segregării rasiale. Populația Rusiei este pregătită pentru lupta înpotriva autoritarismului, este pregătită pentru asaltul pentru democrație?
Se pare că nu, se pare că cele două decenii de putinism au schimbat în rău populația: ea încă nu e pregătită să nu-l mai vrea pe Putin, cu atât mai puțin este pregătită pentru democrație. Putin a rezistat la putere pentru că populația l-a perceput ca pe un țar, ca pe un conducător menit să redea măreția imperială Rusiei.
Lucrarea lui Navalnîi este abia la început
Lupta sa esențială a fost cu mentalitatea poporului rus, cu schimbarea modului său de a percepe statul și rolul oamenilor în viața publică. Acesta este pericolul cel mai mare pentru Kremlin, schimbarea mentalității populației, de aceea, s-a încercat uciderea opozantului.
Viața sa atârnă acum de un fir de păr și n-am nicio îndoială că, dacă Putin și colaboratorii vor considera că trebuie să se dispenseze de el, o vor face fără rețineri.
Dar scopul a fost atins, a fost aprinsă o torță ce nu mai poate fi stinsă.
Fierberile din Rusia vor continua într-o formă sau alta până ce Putin se va retrage. De ce s-a temut liderul de la Kremlin nu a scăpat: mișcările de stradă din Belarus s-au reprodus înzecit mai puternice în orașele Rusiei. Ele vor continua, sub o formă sau alta, cu sau fără Navalnîi, să roadă baza totalitarismului rus, iar următoarele alegeri vor contabiliza acest lucru.
Partidul lui Putin abia dacă va mai putea obține majoritatea la alegerile viitore, pentru că în anii ce vor urma liderul de la Kremlin va comite greșeli în gestionarea crizei și va deveni și mai nepopular ca acum.
Salvarea acoliților lui Putin ar putea fi restartarea politică prin impunerea unui nou lider la Kremlin. Acesta ar beneficia de o perioadă de grație atât pe plan intern, cât și pe plan extern. Acesta ar putea lua măsuri de relaxare politică pe care Putin nu le mai poate lua, măsuri care să-i permită să se se consolideze la putere.
Spre exemplu, grațierea lui Navalnîi ar fi una dintre ele, ar putea fi o adevărată lovitură de teatru. Pentru piața internă aceasta ar fi o lovitură de imagine teribilă, iar pentru piața externă acesta ar putea fi declicul care să reseteze relația cu Occidentul.
Ce va face Putin cu viața lui Navalnîi
Deocamdată prima întrebare este ce va face Putin cu viața lui Navalnîi. Viața opozantului, chiar în închisoare, este pentru regim aidoma unei tumori care îi macină organismul.
Condamnarea sa la încă niște ani de închisoare dovedește faptul că deocamdată regimul de la Kremlin încearcă să conviețuiască cu un Navalnîi viu.
Probabil că regimul a înțeles că asasinarea sa va fi însă aidoma unor metastaze, pentru că un Navalnîi mort ar căpăta o putere pe care nu o are acum în închisoare.
Propaganda va încerca să-l prezinte pe Navalnîi ca pe distrugătorul țesutului rus, ca pe vândutul Occidentului care trădează maica Rusie pentru dușmanul ei secular.
Bineînțeles că pentru susținătorii lui Putin acest discurs este absolut necesar, ca să le justifice crezurile. Pentru susținătorii democrației acest soi de discurs va fi dovada supremă a fățărniciei regimului.
Prăpastia asta se poate umple doar dacă cei nehotărâți vor trece dintr-o parte în alta. Cât de repede se va întâmpla acest lucru? Aceasta este a doua întrebare de al cărui răspuns va depinde cursul Rusiei. Dar probabil că la această întrebare vor răspunde cei ce vor ieși în stradă pentru Navalnîi.
Este foarte posibil ca viața lui Navalnîi să depindă de creșterea numărului de protestatari care vor ieși în stradă. De ce vor fi mai mulți va fi cu atât mai bine și regimul lui Putin va slăbi. De ce vor fi mai mulți va fi cu atât mai rău pentru că iritarea la Kremlin va crește, iar ideea eliminării fizice a opozantului va fi privită ca o soluție.
Viața unui om este pusă pe tavă ca o ofertă dată dictatorului pentru binele comun. Viața unui om este pusă pe tava națională ca o hârtie de turnesol care demască acidul regimului. Navalnîi, un om care iși pune viața fără frică pe tava istoriei, înțelegând că nu mai este drum de întoarcere pentru el. Și nici pentru regimul oligarhic al lui Putin.
Viralul zilei: Navalnîi îi desenează o inimioară soției, din boxa condamnaților