Josep Borrell, înalt comisar al UE, a fost aspru criticat pentru halucinanta călătorie la Moscova încheiată cu agresiunea diplomatică pusă în scenă de Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei, și cu expulzarea a trei diplomați europeni de către Kremlin.
Dar parcurgând textul în care șeful diplomației europene își explică demersul se întrevede în spatele cuvintelor o reală îngrijorare la nivelul cel mai înalt al politicii europene în ce privește siguranța și supraviețuirea lui Alexei Navalnîi, liderul Opoziției ruse.
Vizita Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene Josep Borrell în Rusia a fost privită cu scepticism încă de la început. Mai mulți comentatori de politică internațională au atras atenția că o astfel de călătorie presupune riscuri, iar regimul autoritar de la Moscova va profita de ea.
Ceea ce s-a și întâmplat. În contextul complicat în care Vladimir Putin arestează mii de protestatari, în care Alexei Navalnîi a fost judecat și condamnat în cel mai pur stil stalinist, e greu de înțeles ce a dorit să obțină diplomația europeană de la Kremlin.
Conferința de presă susținută de ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, și șeful diplomației europene, Josep Borrell, a creat un val de reacții negative din partea opiniei publice din mai multe state europene.
Evenimentul din 5 februarie a fost văzut ca o portiță de scăpare pentru regimul politic rus de a muta atenția de la represiunea forțelor de ordine către ținte false.
Într-un text publicat în seara zilei de 7 februarie, domnul Borrell încearcă să explice care au fost obiectivele acestei vizite
“Tocmai m-am întors dintr-o vizită foarte complicată la Moscova în care m-am angajat să discut starea relațiilor UE-Rusia. Acestea au fost la un nivel extrem de redus în ultimii ani și s-au deteriorat și mai mult după recentele evoluții legate de otrăvirea, arestarea și condamnarea lui Alexei Navalnîi, precum și arestările în masă a mii de manifestanți”, a scris șeful diplomației europene.
Lucrurile au luat o turnură extrem de neplăcută pentru Josep Borrell și în urma faptului că, în timp ce se afla la Moscova, trei diplomați reprezentând state din Uniunea Europeană, mai precis Polonia, Suedia și Germania, au fost expulzați pe motiv că au participat la protestele la adresa lui Vladimir Putin.
Un astfel de gest al Kremlinului, în termeni diplomatici, e de o violență extremă și arată că regimul politic reprezentat de Vladimir Putin nu dă doi bani pe încercarea Uniunii Europene de a găsi o cale de a-i proteja viața lui Alexei Navalnîi, aflat în închisoare.
“Autoritățile ruse nu au dorit să profite de această ocazie pentru a purta un dialog mai constructiv cu UE. Acest lucru este regretabil și va trebui să tragem concluziile care se impun”, a scris Josep Borrell în textul publicat.
În opinia mea, vizita domnului Borrell a avut legătură cu o încercare a diplomației europene de a obține garanții de la Moscova că viața lui Navalnîi nu e în pericol și de a face presiuni pentru a fi eliberat.
Nu-mi dau seama cât de bine a analizat șeful diplomației europene riscurile, dar mesajul său după vizită arată că nu s-a așteptat la reacția “violentă” a Rusiei de a expulza diplomați sub un pretext atât de străveziu.
“Vizita la Moscova fără rezultate concrete a Înaltului Reprezentant al UE a fost o greșeală. Uniunea Europeană trebuie să fie unită în a sancționa situația din Federația Rusă. Conferința de presă comună ce a avut loc astăzi la Moscova între Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene, Josep Borrell, și ministrul Afacerilor Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a fost un monolog al oficialului rus”, a scris Siegfried Mureșan, europarlamentar român, vicepreședinte al Partidului Popular European.
Din păcate, Uniunea Europeană a irosit devreme un glonț diplomatic important - cel de-a face presiuni directe (unu la unu) asupra Moscovei. E adevărat că, și dacă n-ar fi acționat, Comisia Europeană ar fi fost acuzată de-o parte a opiniei publice că nu s-a implicat în criza din Rusia, că nu reacționează la condamnarea lui Navalnîi.
“O conferință de presă pusă în scenă să transmită agresivitate și expulzarea a trei diplomați ai Uniunii în timpul vizitei mele indică faptul că autoritățile ruse nu au dorit să profite de această ocazie pentru a avea un dialog mai constructiv cu UE.
Deși nu este pe deplin neașteptat, acest lucru este regretabil, de asemenea, îndrăznesc să spun, și din perspectiva strategică rusă. Noi, cei din Uniunea Europeană, va trebui să tragem o serie de concluzii, să reflectăm cu atenție asupra direcției pe care dorim să o dăm relațiilor noastre cu Rusia și să procedăm într-un mod unit, cu determinare”, a scris Josep Borrell.
Ce trebuie remarcat e că rareori un diplomat, la un asemenea nivel, dă publicității o analiză atât de meticuloasă a unui eșec.
În opinia mea, acest mesaj e o alertă transmisă de UE cu privire la deteriorarea periculoasă a sistemului de putere din Rusia, dar și un mesaj clar pentru Moscova că politica Uniunii se va schimba semnificativ.
Cu mare efort, trecând prin umilința suferită în Rusia, dar și prin criticile aspre de pe continent, diplomația europeană a tras o linie roșie, destul de groasă, încercând cu disperare să protejeze viața lui Alexei Navalnîi.
“… discuția cu omologul meu rus a atins niveluri ridicate de tensiune, deoarece am cerut eliberarea imediată și necondiționată a domnului Navalnîi, precum și o anchetă completă și imparțială a încercării sale de asasinat”, a mai scris Josep Borrell, arătând cât de mare este îngrijorarea la Bruxelles pentru viața opozantului rus.
Un regim dictatorial e impredictibil. Nimeni nu poate bănui, nu poate ști cum se va comporta Vladimir Putin într-o situație disperată.
Protestele, dezvăluirile lui Navalnîi despre averea și corupția liderului rus, tentativa de otrăvire au provocat fisuri în regim. Unde vor duce acestea, cum va sfârși mandatul violent de peste două decenii al lui Putin nimeni nu poate ști, dar ne va afecta pe toți.
“Refuzul lui Vladimir Putin de a elibera opozanții reținuți pe nedrept și de a respecta angajamentele internaționale privind drepturile omului trebuie să ducă la noi sancțiuni din partea Uniunii Europene față de Federația Rusă”, a scris europarlamentarul Siegfried Mureșan.
Total de acord, dar responsabilitatea UE e la fel de mare și în ce privește protejarea celor arestați pe nedrept și încercarea de a-i scoate din ghearele unei dictaturi.