Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, miercuri, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, care vizează procedura de numire a directorilor şi directorilor adjuncţi interimari ai unităţilor de învăţământ preuniversitar în situaţia vacantării funcţiilor. Legea a fost iniţiată de USR PLUS.
Motivul cererii de reexaminare: unele dintre reglementări nu îndeplinesc standardele de calitate a legii, fiind lipsite de claritate şi previzibilitate.
Preşedintele Iohannis precizează că articolul I punctul 4 din legea transmisă spre promulgare prevede că, la articolul 246 din Legea nr. 1/2011, după alineatul (3) se introduce unul nou, alineatul (4), care stabileşte că, în lipsa cadrelor didactice care deţin calitatea de membru în corpul naţional de experţi în managementul educaţional, pot fi numiţi în funcţia de director sau director adjunct cadre didactice titulare definitive în învăţământ care nu sunt membre ale acestui corp, în cazul vacantării funcţiilor de director sau director adjunct al unităţilor de învăţământ.
Totodată, în legătură cu procedura de desemnare de către Consiliul de administraţie a cadrului didactic care va prelua funcţia de director interimar, articolul I punctul 9 din legea transmisă la promulgare, referindu-se la modificarea articolului 258 alineatele (7) şi (8) din Legea nr. 1/2011, stabileşte că prevederile articolului 246 alineatele (3) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
"Pot ocupa funcţii de conducere, de îndrumare şi de control în unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare numai cadrele didactice membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional", prevedea alineatul (3) al articolului 246 din Legea nr. 1/2011, indică şeful statului, completând că, prin urmare, aceste dispoziţii constituie o excepţie de la regulă.
Se creează o situaţie normativă confuză
În cererea de reexaminare se arată şi că alineatul (3) al articolului 246 din Legea nr. 1/2011 a fost abrogat la data de 31 mai, prin OUG nr. 41/2021.
"În aceste condiţii, considerăm că raportarea la o dispoziţie legislativă abrogată creează o situaţie normativă confuză, destinatarii normei fiind în dificultate atunci când trebuie să identifice norma juridică aplicabilă, ceea ce duce la o stare de insecuritate juridică.
Însă securitatea juridică a persoanei este un concept în considerarea căruia legiuitorul are obligaţia să asigure stabilitatea legislativă şi exercitarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale în condiţii optime", subliniază preşedintele, adăugând că actul normativ supus reexaminării nu îndeplineşte standardele de calitate a legii, potrivit cărora actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislaţiei, scop în care acesta trebuie corelat cu prevederile actelor normative de nivel superior sau de acelaşi nivel cu care se află în conexiune.
Organizarea concursului poate fi amânată
Potrivit şefului statului, articolul I punctul 9 din legea supusă reexaminării dispune preluarea conducerii interimare a instituţiei de învăţământ de către un cadru didactic titular, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de finalul anului şcolar, însă actul normativ nu reglementează situaţia în care termenul stabilit, respectiv finalul anului şcolar, nu este respectat.
"Considerăm că, prin neclaritatea normei se poate ajunge la situaţia tergiversării organizării concursului de ocupare a funcţiilor de conducere şi, implicit, la permanentizarea interimatului, în condiţiile în care legea nu prevede un termen limită până la care se poate organiza concursul naţional de ocupare a funcţiilor de director sau director adjunct", se explică în cererea de reexaminare.
Nu e clar dacă se aplică și pentru mandatele în curs
Preşedintele Klaus Iohannis indică şi faptul că legea transmisă la promulgare nu prevede dacă dispoziţiile sale se aplică inclusiv mandatelor interimare de director sau director adjunct în curs sau doar situaţiilor de vacantare apărute după intrarea legii în vigoare, ceea ce este de natură să afecteze claritatea normei, aceasta fiind lipsită de previzibilitate în aplicare.
"Proiectul de act normativ trebuie să cuprindă soluţii legislative pentru situaţii tranzitorii, în cazul în care prin noua reglementare sunt afectate raporturi sau situaţii juridice născute sub vechea reglementare, dar care nu şi-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noii reglementări", prevede articolul 24 din Legea nr. 24/2000.
Reacția USR PLUS
O reacție în acest caz a venit deja din partea USR PLUS.
Senatorul Ştefan Pălărie a afirmat că „decizia (...) - dincolo de argumentele superficiale invocate - reprezintă o decizie politică de a ţine captive şcolile în mâinile filialelor politice de judeţ”.
„România educată ... mai încolo, nu astăzi.
Am muncit alături de colegii mei 6 luni pentru inițiativa legislativă care înlocuiește pixul inspectorilor generali cu votul secret al consiliului de administrație al școlilor. Ce am făcut în 6 luni? Ne-am consultat cu profesori, cu directori, am lucrat cu juriști din partea sindicatelor, am organizat îndelungi dezbateri. (...)
Astăzi, aproape toți inspectorii școlari generali sunt numiți politic, (cu funcții de partid în spate - și foști participanți la alegerile locale în septembrie) și îi găsim cocoțați în aceste funcții tocmai pe fondul neorganizării unor concursuri transparente în 2020 sau în prima parte a lui 2021.
Acești oameni urmează "în baza legii" să hotărască în luna august ce culoare politică va colora unitățile de învățământ din România.
Coșmarul acesta a fost absolut inacceptabil pentru USR PLUS și am făcut toate eforturile umane și inumane pentru a obține majoritate în Parlament în spatele acestei legi - tocmai pentru a face un prim pas către normalitate în educație. Sau către o Românie Educată”, scrie Pălărie pe contul său de Facebook.
Între altele, el mai subliniază că în acest caz concursurile pentru ocuparea funcțiilor de director vor fi amânate și mai mult.
„Astăzi este o zi tristă pentru România Educată - baronii locali ai politicii vechi pot să stea liniștiți, își vor menține controlul și influența prin intermediul școlilor, punând labele și pe profesori, și pe părinți, dar și pe viitorul copiilor”, conchide postarea din mediul online.
Citește și: