Peşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, Parlamentului, spre reexaminare, legea care aduce modificări la Legea concurenţei nr. 21/1996.
Legea criticată schimbă modalitatea de numire a membrilor Consiliului Concurenţei, introducând totodată şi o serie de modificări în modul de funcţionare a acestei autorităţi.
Şeful statului se referă la mai multe aspecte, cuplate în patru mari capitole.
”Apreciem că Parlamentul nu poate face abstracţie de existenţa unei serii de deficienţe sau insuficienţe de redactare ce afectează claritatea, previzibilitatea şi accesibilitatea normei juridice.
Considerăm că aceste aspecte trebuie supuse atenţiei autorităţii legiuitoare, reanalizate de către aceasta şi corectate”, a transmis şeful statului, în cererea de reexaminare, detaliind prevederile la care se referă.
Al doilea set de critici se referă la faptul că dispoziţiile legii supuse reexaminării ”trebuie reanalizate şi din perspectiva respectării de către România a obligaţiilor rezultate din actul aderării, din prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi din celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu ce au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne”.
Al treilea mare set de critici face referire la modificarea procedurii de numire a plenului Consiliului Concurenţei. Acesta este ”este un organ colegial şi este format din 7 membri, după cum urmează: un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi 4 consilieri de concurenţă”.
”Se trece de la o procedură de numire ce implică patru autorităţi sau entităţi - respectiv preşedintele României, Colegiul Consultativ al Consiliului Concurenţei, Guvernul României şi comisiile de specialitate ale Parlamentului – la o procedură de numire ce implică strict decizia Parlamentului reunit în şedinţă comună şi propunerea grupurilor parlamentare din cele două Camere”, arată preşedintele.
Klaus Iohannis se referă şi la abrogarea unor prevederi actuale care stabilesc procedura prin care o persoană care a exercitat o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de specialitate în cadrul Consiliului Concurenţei poate exercita o activitate profesională în sectorul privat, remunerată sau nu, în termen de trei ani de la data încetării mandatului.
Porivit preşedintelui, prevederile care se doresc abrogate asigurau ”o garanţie a integrităţii persoanelor care au exercitat o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de specialitate în cadrul Consiliului Concurenţei, iar abrogarea acestui articol ar conduce la eliminarea unui standard de integritate, contrar principiului statului de drept”.
Atât șeful statului, cât și USR și PNL contestaseră la CCR modificările, dar Curtea a decis că ele sunt constituționale.
