Maia Sandu poate câștiga alegerile din R. Moldova doar la o prezență la vot de 60%

Laurentiu Plesca
EXPERT AFILIAT EUROPULS
Laurențiu Pleșca este asistent de proiect în cadrul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile. Este licențiat în Științe Politice, Universitatea din București, în prezent fiind masterand la aceeași facultate, Programul de Studii Europene. Vorbește 3 limbi străine: engleză, italiană și rusă. Principalele sale puncte de interes în domeniul politic sunt: dezvoltarea economică a României în cadrul UE,securitatea UE, Parteneriatul Estic. De asemenea, îl preocupă integrarea europeană și analizează politica internă și externă a României, cât și a Republicii Moldova.

Candidata pro-europeană Maia Sandu a câștigat turul întâi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova. Iar cetățenii vor decide în turul II al alegerilor prezidențiale, de pe 15 noiembrie, cine va fi următorul șef al statului.

Stânga pro-rusă formată din exponenții Igor Dodon + Renato Usatâi + Violeta Ivanov însumează 56%. Iar dreapta pro-europeană compusă din candidații Maia Sandu + Andrei Năstase + Octavian Țâcu + Dorin Chirtoacă și Tudor Deliu au adunat un total de doar 44%.

Maia Sandu va fi susţinută în turul al doilea de Andrei Năstase, Octavian Ţîcu şi Dorin Chirtoacă. MAE lansează un avertisment peste Prut

Diferența dintre primii doi candidați, Maia Sandu (candidatul pro-european) și Igor Dodon (candidatul pro-rus) nu este atât de mare, este de doar 3-4%, deci vom avea o bătălie la fel de strânsă.

Al doilea tur al alegerilor prezidențiale va fi despre factorul geopolitic, adică veșnica luptă Vest versus Est. Iar spectrul politic din Republica Moldova este conturat exact de același narativ.

În aceste zile rămase până la turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, polit-tehnologii ruși “cazați” în sediul Partidului Socialiștilor vor lucra la mai multe scenarii privind asigurarea victoriei candidatului pro-rus în cel de-al doilea tur de scrutin.

De fapt, marele câștigător al turului al doilea pentru alegerile prezidențiale este candidatul poziționat pe poziția numărul 3 – Renato Usatâi, care a obținut un scor de aproape 17%, o cifră surpriză pentru oricine.

Foarte prezent în mediul online, Usatâi a reușit să atragă atenția unui procent considerabil de cetățeni, însă trecutul dubios și legăturile acestuia cu Federația Rusă, dar și cu lumea interlopă îl descalifică.

Renato Usatâi poate deveni planul B al rușilor

O altă variabilă în scena politică moldovenească și care nu s-a adus în discuție niciodată este că votanții lui Renato Usatâi ar fi simpatizanți și ai partidelor de centru, anti-Dodon și anume Partidul Democrat și Partidul Pro Moldova. Iar pentru că aceste două partide parlamentare nu au avut un candidat la alegerile prezidențiale, simpatizanții acestor partide au votat pentru Renato Usatâi.

De aceea, putem asuma și că o parte din bazinul de votanți ai lui Usatâi este compusă din voturile simpatizanților partidelor conduse de fostul prim-ministru Pavel Filip și fostul președinte al Parlamentului Andrian Candu, iar cealaltă parte, majoritară de voturi pro-Federația Rusă.

Prin urmare, după întâlnirea de astăzi dintre Maia Sandu și Renato Usatâi, am văzut că cel din urmă nu a avut nici o declarație de susținere a Maiei Sandu și nici nu va avea.

În situația de față pot exista doar două probabilități:

1. Renato Usatâi nu îi va susține nici pe Maia Sandu, candidatul pro-european, nici pe Igor Dodon – candidatul pro-rus.

2. Renato Usatâi l-ar putea susține chiar pe Igor Dodon dacă stăpânii necunoscuți din spatele acestuia o să decidă această chestiune.

Pentru a nu fi un cadavru politic, probabil că Usatâi nu îl va susține oficial pe Dodon și va tăcea mâlc – nu își va anunța susținerea pentru Maia Sandu cum am mai tot auzit de la majoritatea analiștilor politici optimiști. Cu toate că pe față Usatâi a avut o campanie anti–Dodon, cei ce cred că majoritatea votanților lui Usatâi sunt anti-Dodon se înșală amarnic.

Și afirm acest pronostic curajos din două considerente: actualul primar de Bălți și-a mai anunțat susținerea pentru Igor Dodon în 2016, chestiune care a influențat considerabil victoria lui Igor Dodon de data trecută, dar și în urma discuțiilor dintre cei doi și reprezentanți ai Moscovei, acesta ar putea fi tentat de unele propuneri de culise ale rușilor. Spuneam anterior că, în zilele ce urmează până la turul 2, rușii vor face mai multe mișmașuri pentru a-i asigura victoria favoritului Kremlinului – Igor Dodon.

De aceea, pe termen lung, Renato Usatâi poate deveni planul B al rușilor pentru următoarele alegeri prezidențiale din 2024, pentru ca rușii “nu pun toate ouăle în același coș”, iar în cazul în care Dodon ar recâștiga funcția de președinte acesta ar fi la ultimul mandat, pentru că privind Constituției RM președintele poate avea doar două mandate consecutive, acesta ar putea deveni moștenitorul și favoritul stângii pro-ruse.

Din toate aceste considerente, consider că prin rezultatul surpriză obținut de acesta a devenit și marele pericol ca Igor Dodon să câștige un nou mandat.

Votul util şi prezenţa absolut necesară

Victoria Maiei Sandu a fost o surpriză pentru toată lumea prin simplul fapt că am avut o prezență la vot destul de mare în diasporă (care valorează în jur de 8% dintre voturi), dar și faptul că cetățenii moldoveni au preferat să dea un vot util.

Acest vot util a făcut ca partenerul din fostul bloc ACUM, Andrei Năstase, să ia un scor considerabil mai mic de 3%, dar și ca liderii unioniști să obțină cumulat un procentaj de doar 7%, pe când în Republica Moldova valul unionist este sondat potrivit ultimelor sondaje la cel puțin 30 la sută.

Practic, cetățenii moldoveni au votat-o pe Maia Sandu pentru că exista șansa ca Renato Usatâi să se califice în al doilea tur, în locul acesteia și nu cum ar fi explicat unii, să nu câștige Igor Dodon din primul tur, pentru că potrivit acestui raționament voturile pentru Andrei Năstase și exponenții unioniști Țâcu, Chirtoacă și Deliu s-au dus către Maia Sandu, iar numărul voturilor lui Igor Dodon ar fi rămas neschimbat.

Totuși, în țară, cetățenii moldoveni au fost mai absenți la vot decât la alte scrutine.

Pe timp de pandemie, 42,75% prezența la vot nu este o cifră atât de mică, însă poate crește substanțial în turul al II-lea, dacă și nu mai dacă cei indeciși în sfârșit vor decide pentru cine să voteze.

Cu ochii pe Transnistria

Dacă cetățenii moldoveni nu se vor decide, cei din Transnistria o vor face cu siguranță în locul lor. Pentru că am văzut și de data aceasta, ca și în 2016, că au existat adevărate fraude electorale care au influențat rezultatul alegerilor, însă în turul al doilea de pe 15 noiembrie acest proces se va amplifica și poate ajunge și la o schimbare a rezultatelor obținute de Igor Dodon cu tocmai 3-5 procente în plus.

Dacă la Căușeni, alegătorii din Transnistria au întrebat membrii secției de vot de unde își pot ridica banii pentru votul dat pentru Igor Dodon, atunci la punctele de frontieră s-a făcut o coadă destul de lungă de automobile, iar mai multe secții de votare au fost luate cu asalt de “votanții” din Transnistria.

Principalele puncte unde au votat cei din Transnistria și unde în turul al doilea ar trebui să fie prezenți cât mai mulți observatori: Varnița, Sănătăuca, Hagimus, Florești, Rezina.

Practic la alegerile prezidențiale din Republica Moldova se repetă transportarea organizată a transnistrenilor care au și pașaport moldovenesc. Practic, avem un déjà vu a ceea ce s-a întâmplat la alegerile din 2016, unde am constatat că peste 30 mii de transnistreni au fost transportați organizat să voteze pentru candidatul de stânga - Igor Dodon, care i-a oferit un avantaj enorm.

Sursa: Radio Europa Liberă

Cu toate că alegerile prezidențiale din Republica Moldova de anul acesta s-au organizat în condiții de pandemie, timp de ploaie și s-au format cozi, cetățenii moldoveni din diasporă au spus-o clar - vrem o schimbare.

Prezența celor din diasporă a însemnat 150 de mii de voturi, majoritatea pentru candidatul pro-vest, Maia Sandu. Diaspora occidentală a votat in corpore pentru Maia Sandu, iar cea rusească a votat majoritar, nu pentru Igor Dodon, cum ar fi gândit unii, ci pentru Renato Usatâi, candidatul de pe locul 3.

Acesta este doar un mic exemplu, de ce Renato Usatâi este un candidat pro-rus, iar un altul este că a luat cele mai multe voturi în orașul Bălți, oraș majoritar vorbitor de limbă rusă, înfrățit cu 6 orașe din Federația Rusă.

Sursa: Radio Europa Liberă

Igor Dodon, actualul președinte în exercițiu, a obținut o majoritate covârșitoare în localitățile unde Republica Moldova își are populația minoritară de ruși, ucraineni, găgăuzi și bulgari – etnii care votează fără excepție candidați pro-ruși.

În Găgăuzia, Igor Dodon a obținut tocmai 84,35%, în Taraclia a obținut un scor de 74,25% și în stânga Nistrului o majoritate la fel de covârșitoare de 74,25 %.

Pentru asigurarea victoriei candidatului de dreapta, Maia Sandu, cea mai importantă variabilă este mobilizarea cetățenilor moldoveni  în proporție de minimum 60% - cifră enorm de mare pentru viața politică a Republicii Moldova, mai ales din perspectiva numărului mare de indeciși, absenteismului votanților unioniști și condițiilor epidemiologice.

Dacă nu vom avea o prezență de minimum 60%, rezultatul turului 2 al alegerilor prezidențiale va fi rezultatul în oglindă pentru Primăria Chișinău, unde socialistul Ion Ceban a obținut victoria cu 52,39% versus 47,61 % ale lui Andrei Năstase.

Sau va fi asemănător cu rezultatul prezidențialelor din 2016: Igor Dodon - 52,18% vs. Maia Sandu – 47,82%, adică o diferență de 70 mii voturi sau dacă vreți o diferență de jumătate din cumulul voturilor din diaspora.

Pe 15 noiembrie, cetățenii moldoveni trebuie să înțeleagă că a vota nu este doar un drept, mai este și o obligație. Iar dacă nu vom avea o mobilizare masivă atât în interiorul țării – de cel puțin 60% și în diasporă de cel puțin 200-220 de mii de votanți, s-ar putea ca Republica Moldova să devină cu adevărat un stat eșuat.

Iar Maia Sandu ar trebui să nu se mai concentreze atât de mult pe electoratul pro-rus, pentru că acesta este foarte greu de convins și trebuie să vină cu o declarație pro-România, pentru a-i convinge pe unioniștii indeciși să o voteze.

Citeşte şi analiza De ce încremeneşte politic „o ţară”. Cazul Republicii Moldova, unde pare că nimic nu se mai poate întâmpla. Dar trebuia să existe un asemenea stat?


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇