Maia Sandu are șanse mari să ajungă președinte al Republicii Moldova, mai ales că ”diaspora se va mobiliza exemplar în turul doi” și ”se vor cumula și voturile unioniștilor”, dar este cert că ”Maia Sandu are nevoie de un sprijin masiv și anunțat, atât din interiorul Republicii Moldova, cât și din exteriorul ei”, spune Ana Guțu, fost deputat la Chișinău, iar în prezent secretarul de stat care conduce Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM) în Guvernul Orban.
Și chiar dacă președintele nu va putea schimba nimic în R.Moldova de unul singur, fără ”o majoritate parlamentară clar orientată spre Vest”, totuși înlocuirea lui Igor Dodon cu Maia Sandu ar putea fi ”un început de bun augur”, mai subliniază Ana Guțu, într-un interviu acordat SpotMedia.ro la scurt timp de la aflarea rezultatelor primului tur al alegerilor prezidențiale din R.Moldova.
Născută în satul Alexandru Ioan Cuza, județul Cahul (R.Moldova), fost deputat în Parlamentul de la Chișinău și fost candidat la președinția R.Moldova, Ana Guțu este doctor în filologie romanică și omul care s-a bătut și a obținut înlocuirea limbii moldovenești cu limba română în Constituția care guvernează dincolo de Prut.
Tot Ana Guțu este cea care a pledat acum patru ani pentru unirea României cu R.Moldova într-o vizită oficială în SUA. În prezent, este membru al Guvernului de la București și candidează pentru fotoliul de senator în județul Vrancea la alegerile din 6 decembrie.
”România este partenerul comercial cel mai important al Republicii Moldova. Toate ajutoarele, finanțările non-rambursabile vin în Republica Moldova din UE, din România, și nicidecum nu vin din Federația Rusă. (...) Am pledat pentru unirea Republicii Moldova cu România nu doar în 2016, este crezul meu de o viață, moștenit prin educație de la bunici și părinți. (...) Unirea Republicii Moldova cu România este inevitabilă și va fi mereu, până la realizare, un deziderat pentru care optează segmentul cel mai elevat și mai educat al societății”, spune cu convingere Ana Guțu în interviul acordat pentru cititorii SpotMedia.ro, de dincolo și de dincoace de Prut.
Spot: Spuneți-ne mai întâi cum interpretați dvs rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din R. Moldova. Se putea mai bine? Se putea mai rău? Ce credeți că a contat cel mai mult și ce urmează?
Alegerile prezidențiale din Republica Moldova, aidoma altor scrutine din lume, sunt marcate profund de pandemia Covid-19, dar păstrează specificul regional postsovietic – influența pregnantă a propagandei ruse asupra deciziilor electorale, nostalgia sovietică prezentă în mentalitățile sociale, elanul democratic participativ al reprezentanților diasporei.
Rezultatele primului tur sunt încurajatoare pentru electoratul pro-european și pro-românesc, Maia Sandu este prima clasată. Totodată, un simplu calcul matematic ne arată că stânga extremă și stânga populistă împreună au acumulat 55% din opțiunile de vot. Iar acest scor îngrijorează.
Turul doi va demonstra cât de mult au avansat în opțiuni geopolitice cetățenii Republicii Moldova și sper că, dincolo de dispozițiile anti-sistem (promovate de partidul lui Renato Usatîi, un populist-justițiar cu antecedente penale în Rusia), dincolo de dorințele asistențiale de tip comunist (suscitate de partidul fugarului Ilan Șor, acuzat penal de implicarea în furtul miliardului din 2014), dincolo de paternalismul echilibrist al lui Igor Dodon (parabola mai veche a lui Voronin cu vițelul care suge de la două vaci) – cetățenii Republicii Moldova și-au învățat lecția și au înțeles că viitorul lor este alături de România în spațiul civilizațional european.
Spun asta deoarece, inclusiv în momentele când clasa politică din Chișinău a demonstrat lipsă de maturitate, de responsabilitate, România și Uniunea Europeană au fost alături de cetățeni – prin ajutoare și finanțări non-rambursabile, prin proiecte transfrontaliere care schimbă la față realitățile din Republica Moldova.
Spot: Am văzut cu toții imaginile impresionante de la secțiile deschise în afara granițelor. Ce credeți că i-a motivat pe tinerii din diaspora, inclusiv din România, să stea la cozi lungi, în timp de pandemie, ca să-și voteze președintele?
Cetățenii din diaspora recentă – migranții în prima și a doua generație din Republica Moldova, stabiliți peste hotare - sunt cei care s-au familiarizat cu regulile democrației vestice – o democrație veche, cu tradiții. Ei s-au integrat plenar în țările-gazdă, au acceptat să respecte legile acestor țări, muncesc legal și plătesc impozite, beneficiind în schimb de facilitățile societăților civilizate.
Cetățenii din diaspora au parcurs mult mai rapid calea tradițiilor democratice, iată de ce ei sunt foarte sensibili la necesitatea schimbărilor care trebuie să survină în Republica Moldova. Mulți din ei au rude acasă, și, desigur, doresc să contribuie prin vot la schimbarea la față a Republicii Moldova. Elanul participativ este de apreciat și de admirat.
Spot: Ce șanse îi dați Maiei Sandu să câștige turul doi și de cine ar depinde victoria ei? Cum credeți că se vor poziționa Renato Usatîi și alegătorii lui?
Maia Sandu are șanse mari să ajungă președinte al Republicii Moldova, sunt sigură că diaspora se va mobiliza exemplar, se vor cumula și voturile unioniștilor, care sunt segmentul cel mai responsabil al alegătorilor.
Cât privește electoratul lui Usatîi, este foarte probabil ca acesta să condiționeze apelul său de susținere a Maiei Sandu. În același timp, să nu uităm că, în conformitate cu studiile sociologice, orice apel al unui lider perdant în scrutin este urmat de 33% din alegătorii săi, ceilalți fie votează invers, fie nu ies la vot.
Un lucru este cert, la momentul actual, Maia Sandu are nevoie de un sprijin masiv și anunțat atât din interiorul Republicii Moldova, cât și din exteriorul ei. Sunt sigură că aceste declarații de sprijin vor urma.
Spot: Cum ați caracteriza primul primul mandat al lui Igor Dodon, care se încheie în curând?
Mandatul prezidențial al lui Igor Dodon a fost unul totalmente ineficient.
Primii doi ani Dodon a fost ”ținut sub control” de Vladimir Plahotniuc, fostul lider democrat, anunțat și el în căutare pentru corupție. Cetățenii țin minte suspendările consecutive ale lui Dodon de către Curtea Constituțională, din cauza că acesta nu a dorit să promulge legea cu privire la combaterea propagandei ruse și alte legi. Ulterior, Dodon (și partidul său) a fost fortificat, partidul fiind cooptat la guvernare.
Impresia generală este că Dodon în cei patru ani de mandat s-a tot plimbat mereu pe la Moscova, fiind primit acolo mai mult prin culoarele puterii decât în biroul lui Putin, a bătut mătănii pe muntele Athos, a împrăștiat decorații și s-a odihnit din belșug prin varii destinații turistice. În același timp, Igor Dodon a reușit să-și crească imperiul financiar al familiei sale, așa precum menționează investigațiile jurnalistice.
Cam acesta este bilanțul mandatului prezidențial al lui Igor Dodon.
Spot: Cum s-a comportat România față de R.Moldova în ultimii 4 ani? Mulți comentatori sunt critici cu Bucureștiul. Credeți că se putea face mai mult și mai bine?
România a fost mereu alături de cetățenii Republicii Moldova, indiferent de culoarea Puterii de la Chișinău.
Pe lângă faptul că în plan internațional România este permanent preocupată de ancorarea Republicii Moldova în parcursul său european (să amintim că Republica Moldova a semnat și a ratificat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană în 2014), Guvernul României, administrațiile publice locale din România au implementat numeroase proiecte infrastructurale, culturale, educaționale, menite să schimbe în bine viața cetățenilor din cel de-al doilea stat românesc.
Gazoductul Iași-Chișinău-Ungheni a fost finalizat, această investiție de 26 milioane de euro va contribui plenar la independența energetică a Republicii Moldova.
Proiectul SMURD, investiție de 10 milioane de euro, contribuie la salvarea de vieți umane în Republica Moldova.
Reabilitarea a circa 1.100 de grădinițe, investiție în valoare de 32 milioane de euro, a adus lumină, căldură, copilărie fericită în aceste instituții preșcolare.
În plină pandemie Covid-19 Guvernul României a trimis la Chișinău o echipă de 50 de medici și asistenți medicali și un ajutor umanitar în valoare de 3,5 milioane de euro.
Sunt foarte multe exemple de acest fel. Am deosebita plăcere să anunț că Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, pe care am onoarea să-l conduc, a lansat o hartă interactivă pe site-ul său www.drrm.gov.ro, și pe această hartă pot fi vizualizate toate ajutoarele și finanțările non-rambursabile acordate de România Republicii Moldova.
De altfel, și crearea acestui departament a fost decisă în februarie 2020, un gest instituțional important, prin care România demonstrează cât de valoroasă este comuniunea de limbă, istorie, tradiții în relația sa privilegiată cu Republica Moldova.
Spot: În 2016 ați pledat pentru Unire în SUA. Mai este Unirea un subiect de actualitate și în 2020?
Am pledat pentru unirea Republicii Moldova cu România nu doar în 2016, este crezul meu de o viață, moștenit prin educație de la bunici și părinți.
În 2016 am pledat politic pentru Unire în scrutinul prezidențial de atunci din Republica Moldova, în calitate de candidat. Unirea celor două state românești este mai mult decât oricând actuală în 2020 și eu mă bucur că am putut contribui plenar la promovarea opțiunilor politice unioniste în Republica Moldova.
Unirea Republicii Moldova cu România este inevitabilă și va fi mereu, până la realizare, un deziderat pentru care optează segmentul cel mai elevat și mai educat al societății. În același timp, conform ultimelor sondaje, circa 33% din populația Republicii Moldova dorește unirea cu România, iar alte circa 25% nu se opun acestei opțiuni.
Ține de responsabilitatea politicienilor unioniști să coaguleze aceste opinii în scoruri electorale importante pentru a schimba balanța votului în Parlament în favoarea Unirii.
Citește și: De ce încremeneşte politic „o ţară”. Cazul Republicii Moldova, unde pare că nimic nu se mai poate întâmpla. Dar trebuia să existe un asemenea stat? - o analiză de Valentin Naumescu.
Spot: Cum poate fi adusă DEFINITIV R.Moldova pe calea europeană? E suficientă alegerea unui președinte pro-european? Ce-ar mai trebui îl plus?
Consider că Republica Moldova este deja ancorată pe calea integrării europene grație Acordului de Asociere cu UE, chiar dacă aderarea la UE nu pare a fi foarte aproape. Vom menționa că exporturile Republicii Moldova către țările UE au depășit valoric exporturile către țările membre CSI, iar România este partenerul comercial cel mai important al Republicii Moldova.
Toate ajutoarele, finanțările non-rambursabile vin în Republica Moldova din UE, din România și nicidecum nu vin din Federația Rusă.
Republica Moldova are actualmente o problemă majoră cu discursul politic instituțional – dinspre Președinție și Parlament vine un discurs pro-estic, dinspre Guvern – un discurs ambiguu, iată de ce alegerea unui președinte cu un discurs pro-euroatlantic și pro-românesc va schimba imaginea Republicii Moldova pe dimensiunea internațională.
În același timp, de unul singur președintele nu va putea schimba nimic pe interior fără o majoritate parlamentară clar orientată spre Vest. Dar o schimbare la vârful instituției prezidențiale poate fi un început de bun augur.
Din această perspectivă îi doresc mult succes Maiei Sandu în cel de-al doilea tur al scrutinului prezidențial din 15 noiembrie.