Idei ioc, soluții ioc, moțiuni berechet

Victor Pițigoi
Senior Editor
“A fura idei de la cineva este plagiat. A le fura de la mai mulți este cercetare” (Murphy)

MOTTO: Prostia omenească și Universul sunt fără margini. Dar nu sunt sigur decât de cea dintâi.

Albert Einstein

O nouă moțiune simplă, a treia, depusă săptămâna trecută de PSD,  încearcă să zdruncine liniștea miniștrilor, pentru ca aceștia să nu-și poată vedea de treburi și să-și piardă timpul prin sălile luxoase ale Parlamentului, dând explicații, în loc să-și concentreze forțele cu prioritare pe combaterea pandemiei.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Însuși titlul moțiunii – la fel de jalnic ca și cele anterioare – denotă lipsa de idei a autorilor, neînzestrați cu altă armă de luptă politică, decât cea a atacului la persoană și a șmecheriei de bazar, perimată încă de pe vremea neînfricatului moș Teacă și a simpaticului Bulă: „Agricultura României este atacată de cel mai periculos dăunător – ministrul Adrian Oros”.

Își închipuie oare PSD că vor crește șansele moțiunii, dacă-i aplică ministrului eticheta de dăunător? Auzi, cine-l face pe altul dăunător, Ciolacu! Ca și cum ar fi fost mai puțin dăunător agricultorul Petre Daea, vă mai aduceți aminte de el?

Este greu să-l uiți pe pesedist. El ținea morțiș să așezăm pe stema țării imaginea celui mai iubit patruped al domniei sale, socotit 100% reprezentativ pentru nația română și descendent direct de pe pășunea străbunilor daci – oaia.

Ei bine, în ciuda situației ilare, nimeni nu și-a permis să-l eticheteze pe domnul Daea berbec. Nu că ar fi nepotrivit, dar nu și-a permis.

Să fim serioși, nu din lipsa etichetelor sau a metaforelor de doi bani s-au prăbușit cu atâta zgomot mențiunile anterioare, tovarași pesediști. S-au prăbușit din lipsa ideilor, a soluțiilor, a dezbaterilor dogmatice, a programelor, a platformelor, a tot ce constituie confruntare pe o scenă politică respectabilă.

Iar perspectiva prăbușirii este atât de amenințătoare pentru noua moțiune, abia depusă, încât PSD se simte nevoit să stârnească valuri, cât un tsunami chiar și acolo unde nu adie nimic.

Ca să panicheze adversarii și să se dea mare între ai săi, liderul partidului s-a apucat zilele trecute să amenințe, cum că n-ar fi declanșat de unul singur bătălia moțiunii și că negociază cu trădătorii altora, lăsând de înțeles că el a pregătit arginții iar Iuda s-a și lăcomit la ei. Citez:

 Am pornit negocierile cu ceilalţi parlamentari în ceea ce priveşte susţinerea unei moţiuni de cenzură. Am început şi cu formaţiunea AUR şi cu parlamentarii independenți”.

Independenții nu l-au băgat în seamă, dar declarația președintelui PSD l-a deranjat crunt pe omologul domniei sale din AUR, domnul Simion, a cărui replică a picat ca o palmă pe obrazul Ciolacului:

„Aceste negocieri nu au avut loc niciodată, nici discuţii între PSD şi AUR legate de moţiunea de cenzură. În primul rând, suntem foarte deranjaţi că se fac afirmaţii în spaţiul public care nu sunt adevărate. Nu este normal ca domnul Marcel Ciolacu să spună că PSD şi AUR negociază cu privire la această moţiune de cenzură, când aceste negocieri nu au loc”.

Dar nu penibilul duel al declarațiilor îi suprinde pe români în acest moment, când lumea întreagă este zguduită de al treilea val al pandemiei. Surprinde faptul că vârful de lance al Opoziției nu are altă preocupare, decât lupta pentru putere, în baza principiului: „ridicați-vă voi, ca să ne așezăm noi”.

Nu cred că se pune problema cine minte. Întrebarea este de ce minte domnul Ciolacu. Iar răspunsul este simplu: minte ca să atragă atenția asupra sa, să-l creadă  colegii un negociator de rasă, să observe telespectatorii că își încordează mușchii și să înștiițeze întreaga clasă politică așezată pe băncile Parlamentului că domnia sa este solvabil pentru orice trădător, iar arginții așteptă  berechet, la teșcherea:

Care vrei o funcție, neamule? Că toate sunt libere, de la secretar de stat în jos?

Se știe că una e să vrei și alta e să poți. Recenta declarație despre negocierile care n-au avut loc amintește întrucâtva o veche anecdotă cu dialogul a doi prieteni, înveseliți la un pahar de tărie:

„Aș mai vrea încă o dată să mai petrec o noapte cu miss Univers, într-un hotel din Hawaii”, „Vrei să spui că ai mai petrecut o asemenea noapte?”. „Nu, dar am mai vrut o dată”.

Cred că altfel ar fi stat lucrurile, dacă liderul social-democrat ar fi încercat să câștige interesul colegilor parlamentari prezetând soluții noi pentru țară,  atrăgând tineretul cu idei dogmatice originale, explicând principiile atât de interesante ale social-democrației, detaliind un mare program de redresare a economiei și vieții sociale din țară, după pandemie.

Pentru așa ceva și pentru asemenea viziune, partidul și-a atras specialiști. Chiar liderul formațiunii declara recent: „PSD e pregătit în orice moment să guverneze și este pregătit să-și asume guvernarea, are specialiști pregătiți la orice oră din zi și din noapte”.

Ei, asta-i bună! Unde-s specialiștii, dragi pesediști? Îi țineți ascunși în safe?  Dacă exista măcar unul, s-ar fi prezentat să susțină moțiunea cu soluții și idei, nu l-ar fi lăsat pe nea Marcel să debiteze bazaconii, demontate pe loc de liderul AUR!

Singurii specialiști, momiți cu indemnizația de parlamentar, sunt câțiva respectabili medici, care însă observ că și ei îl lasă pe Ciolacu să-și debiteze prostiile, în loc să prezinte idei rezonabile, soluții practice sau programele ispititoare cu care partidul ar putea atrage cu adevărat atenția cuiva.

Domnul profesor-doctor Rafila este deputat, a semnat moțiunea. Este înalt specialist nu în agricultură, în cu totul altceva, dar incomparabil mai calificat și mai credibil decât domnul Ciolacu, pentru a-i convinge  pe colegii parlamentari cu privire la moțiunea pe agricultură.

Dacă ar fi avut cele mai subțirele argumente pentru susținerea moțiunii, el ar fi vorbit la televizor, le-ar fi explicat colegilor și – cel mai important dintre toate – ar fi fost ascultat cu atenție de telespectator. De ce n-o face?

Domnul Streinu-Cercel  nu este deputat, deci nu a semnat imoțiunea, dar este senator, membru PSD și putea vorbi cu autoritatea sa de om de știință. De ce tace?

Dintr-un singur motiv: pentru că moțiunea nu are conținut de idei, nu contează pe programe sau viziuni, ci numai pe speranța șmecheroasă a liderului suprem că negociază, că se tocmește, că târguiește ceva.

Mă întreb: De ce-l lasă Rafila descoperit pe șeful partidului singur, expunându-l în situația să debiteze trăznăi pe tema unui document care l-a semnat și domnia sa, asumându-l? 

Simplu: pentru că alte argumente decât arginții din teșchereaua Ciolacului nu există nici în apărarea moțiunii simple pe care a depus-o, nici pentru a susține moțiunea de cenzură, pe care, după răspunsul tăios al AUR, ar fi corect nici să n-o mai depună.

Citește mai multe articole de opinie scrise de Victor Pițigoi


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, 👇 dă-ne un like. 💖