La scurt timp după ce Guvernul Ilie Bolojan a fost învestit de Parlament, în iunie 2025, au fost luate primele măsuri pentru reducerea uriașului deficit bugetar produs de tripleta Iohannis, Ciucă și Ciolacu în timpul guvernării de trei ani a coaliției PSD-PNL.
În prima fază, au fost mărite taxele. TVA a ajuns la 22%, crescând cu 3 puncte procentuale. Oamenilor li s-a transmis că această creștere va veni la pachet cu o reformă serioasă a statului, prin eficientizarea și restructurarea administrației centrale și locale.
PSD n-a avut nicio problemă cu o impozitare mai mare a contribuabililor, dar când a venit vorba de restructurarea administrației centrale, dar și a primăriilor, a început să pună bețe în roate.
„Restructurările sunt absolut necesare acolo unde schemele au fost supraîncărcate, dar nu puteam fi de acord noi cu tăierile așa, paușal…”, a declarat Sorin Grindeanu în data de 10 februarie 2026, la reuniunea națională a primarilor de comune.
După lungi și tensionate negocieri în interiorul coaliției de guvernare, două săptămâni mai târziu, este publicată o ordonanță de urgență care prevede reducerea efectivă a schemelor de personal din primăriile care depind de banii de la buget cu 10%.
Decizia, deși susținută și de PSD, a dus la o ruptură între PNL și USR, pe de-o parte, și social-democrați, pe de altă parte. Acela a fost momentul în care Sorin Grindeanu a început campania de critici împotriva lui Ilie Bolojan.
La vremea respectivă s-a vorbit despre faptul că decizia guvernului putea fi ocolită de primari. Aceștia aveau posibilitatea legală de a înființa companii aflate în subordinea primăriilor în care-i mutau pe cei concediați.
La două zile după publicarea ordonanței cu restructurarea administrațiilor locale, Rareș Hopincă (PSD), primarul Sectorului 2 din București, a înființat o societate pe acțiuni în subordinea primăriei care urma să se ocupe de parcări, unde i-a transferat pe cei 130 de oameni pe care i-a concediat în urma restructurării.
„Eu cred că reforma administrativă trebuia să fie mai profundă. Nu facem altceva decât să dăm cu un burete peste crusta prinsă pe buboiul acesta numit administrație publică centrală și locală. Eu vă spun că măsura în sine nu își va atinge scopul, pentru că la nivelul consiliilor locale ai posibilitatea legală de a te eschiva acestei măsuri prin crearea unei societăți comerciale aflate în subordinea consiliului. Nu doar că muți niște oameni dintr-o parte în alta, dar, per ansamblu, costul efectiv crește”, a declarat Ionuț Pucheanu (PSD), primarul Galațiului, citat de spotmedia.ro, 25 februarie 2026, la o zi după adoptarea ordonanței de către guvern.
De ce a crescut numărul companiilor de stat?
În podcastul „Controverse”, realizat de SpotMedia.ro, viceprim-ministrul Oana Gheorghiu a recunoscut în exclusivitate că ceea ce se vorbea la vremea respectivă ca o posibilitate de a anula restructurarea din administrația locală s-a întâmplat cu adevărat.
„Ce s-a decis în Guvern și PSD a aprobat a fost reducerea cu 10% a personalului în toate instituțiile, entitățile și UAT-urile (unități administrativ-teritoriale). Lucrul acesta nu s-a întâmplat peste tot”, a declarat oficialul în discuția cu jurnaliștii Matei Udrea și Emilian Isailă.
„Nici măcar acei 10% nu s-au redus peste tot. Și există primării care trebuiau să dea afară 10% din personal, dar au făcut o companie de stat, municipală, locală și au mutat oamenii acolo…”, a declarat Oana Gheorghiu.
„Am constatat acest lucru în urma faptului că numărul companiilor de stat a crescut, mai ales la nivel local, în localități mai mici…”, a mai spus viceprim-ministrul, demis în urma unei moțiuni de cenzură din luna mai.
„Avem acest fenomen. Avem risipă prin faptul că fiecare orășel, fiecare comună își face o companie locală. Primăria respectivă, în loc să-și optimizeze costurile, le ascunde și are aceeași pierdere, poate chiar mai mare. Și este nevoie de fonduri de la bugetul de stat chiar mai mari decât până acum”, a mai spus Oana Gheorghiu.
Nimeni nu a calculat impactul ordonanței privind restructurările. Fenomenul mutării angajaților a fost constatat la guvern în urma raportărilor privind creșterea numărului de companii de stat.
În loc ca numărul lor să se reducă și să fie mai bine administrate, acestea au devenit un instrument pentru anulare a restructurării și eficientizării administrației locale.
Marcel Ciolacu și ordonanța austerității
„Pierdem mulți bani prin companiile de stat, pierdem mulți bani prin faptul că avem nenumărate primării mici, care doar cheltuiesc bani de la buget… Fiecare orășel, fiecare comună își face companie locală. Primăria respectivă, în loc să-și optimizeze costurile, le ascunde și are aceeași pierdere, poate chiar mai mare”, a mai spus Oana Gheorghiu (PNL), viceprim-ministru în Guvernul Ilie Bolojan.
În septembrie 2023, Marcel Ciolacu, prim-ministru pe atunci și lider PSD, dă și el o ordonanță de urgență prin care anunță măsuri de austeritate, în realitate fără niciun efect. Deficitul bugetar a continuat să crească într-un ritm susținut.
În acea ordonanță, erau prevăzute reduceri de personal, dar au fost tăiate din organigramele instituțiilor, în principal, posturile neocupate.
În final, ordonanța, denumită ironic de jurnaliști „a austerității”, n-a avut niciun efect.
Întreaga discuție cu viceprim-ministrul Oana Gheorghiu poate fi urmărită, începând cu ora 16:00, pe canalul SpotMedia.ro de pe YouTube. Abonează-te pentru a nu rata nicio ediție a podcastului Controverse, realizat de Matei Udrea și Emilian Isailă.
SUA impun sancțiuni Curții Penale Internaționale chiar în ziua în care o fostă judecătoare CPI a luat Nobelul pentru Pace
Reactoarele de la Cernavodă rămân oprite cel puțin încă 10 zile. Ce spune Ministerul Energiei despre scumpirea curentului
Probleme pentru Reghecampf la FCSB: Datoria care îl împiedică să fie antrenor oficial
„Frugalii” vs „Prietenii Coeziunii”: ce este în spatele disputei pe viitorul buget al UE și care e miza pentru România
