Cancelara Germaniei, Angela Merkel, l-a vizitat pe preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, la reședința sa de vară de pe Coasta de Azur. O ocazia ideală pentru a demonstra în acest cadru idilic unitatea germano-franceză.
Angela Merkel pare vrăjită de Fort de Brégançon, reşedinţa de vară a preşedinţilor Franţei. „The best place in the world”, cel mai bun loc din lume, a spus ea, după ce a salutat perechea prezidențială, pe Emmanuel Macron și pe soția sa, Brigitte.
Macron a invitat-o în premieră pe Merkel în acest loc impozant de la Marea Mediterană. Este o onoare să fii oaspete la reședința de vară a președintelui. O onoare de care s-au bucurat până acum puțini politicieni.
Fostul premier britanică, Theresa May, a fost acolo în 2018, președintele Rusiei, Vladimir Putin, vara trecută. În urmă cu aproape 35 de ani, acolo s-au întâlnit președintele François Mitterand și cancelarul Helmut Kohl. Fusese atunci prima și până acum singura vizită în acel loc a unui șef de guvern german.
Merkel le-a povestit jurnaliștilor că își amintește de acea vizită din 1985, când ea încă trăia în RDG și nici nu visa măcar să ajungă vreodată la reședința de vară a șefului de stat francez. "De aceea, pentru mine este o zi foarte specială", a spus ea.
UE face front comun în criza coronavirus
Macron și Merkel se întâlnesc personal pentru prima oară după summitul istoric al UE din iulie. Atât "chère Angela", cât și "lieber Emmanuel" – cum s-au adresat unul altuia la întâlnirea lor de joi – subliniază că la succesul summitului european ar fi contribuit mai ales motorul germano-francez al Uniunii.
La summitul de patru zile a fost vorba de bugetul pe șapte ani al UE și de fondul de redresare post-coronavirus, în valoare de 750 de miliarde de euro. Macron a vorbit din nou la Fort de Brégançon despre un succes, mai ales pentru faptul că 390 de miliarde din acest fond vor fi distribuite țărilor membre sub formă de subvenții, fără a mai fi nevoie să fie plătite înapoi.
Din toată punerea în scenă la conferința de presă comună reiese clar că cei doi lideri europeni își doresc foarte mult să promoveze în fața lumii unitatea germano-franceză, a celor două țări cele mai mari și cele mai puternice din UE.
Este remarcabil, mai ales că, până de curând, această unitate nu era deloc așa de solidă. Macron are planuri ambițioase pentru Europa deja de la alegerea sa în 2017, dar nu reușise până de curând să o convingă pe Merkel să susțină fără echivoc ideile sale. La Fort de Brégançon, însă, a fost chiar cancelara germană cea care a anunțat că UE trebuie să își asume un rol geopolitic mai important.
"Europa este puternică dacă vorbește cu o singură voce", a spus ea cu referire la istoricul summit din iulie. Era de neconceput până de curând ca Merkel să sprijine contractarea de datorii comune în UE, în premieră în istoria comunității – această idee cu care au venit după criza coronavirus Macron și Merkel a fost acceptată la reuniunea din iulie de la Bruxelles.
Apropierea Angelei Merkel de cursul dorit de Macron se explică prin mai mulți factori. Înainte de toate este criza COVID-19, care schimbă cu totul datele problemei. În plus, SUA nu mai sunt considerate pe moment un partener de bază pentru Europa.
Germania deține în a doua jumătate a anului președinția semestrială a UE. Angela Merkel este de asemenea la finalul carierei sale de cancelară, lucruri care îi oferă acum șansa să își impună viziunea europeană pe care ar urma să o lase moștenire succesorului ei.
Solidaritate cu Navalnîi
Macron are alte motive pentru a insista pe relația cu Germania. El a tot pierdut teren pe plan intern și speră să recupereze din popularitate pe plan extern până la alegerile din 2022.
Cei doi au declarat din nou că sprijină protestele pașnice din Belarus și au oferit ajutor pentru liderul opoziției ruse Alexei Navalnîi, aflat în comă după o presupusă tentativă de otrăvire.
Până și pe subiectele unde Merkel și Macron văd lucrurile diferit, cei doi se străduiesc acum să arate unitate și determinarea de a găsi soluții potrivite. Sau, după cum s-a exprimat doamna Merkel: "Suntem două caractere total diferite și este foarte bine că Dumnezeu i-a făcut pe oameni diferiți unul de celălalt."
În disputa greco-turcă pe tema rezervelor de gaz din Marea Mediterană, Macron a fost până acum în UE cel mai înverșunat critic al președintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan. Franța a sporit prezența militară la Mediterana ca răspuns la tensiunile eleno-turce, în timp ce Germania se bazează pe diplomație.
Merkel a admis că Franța are o povară mare de purtat după puciul din Mali, dar Macron, întrebat de o jurnalistă, nu a criticat Berlinul pentru că nu se angajează militar mai amplu în regiune.
Nici nu e un moment bun pentru critici – o seară frumoasă de august la reședința de vară de pe Coasta de Azur. În plus, tandemul germano-francez are în față încă destule mari provocări. Între acestea şi dur negociatul buget comunitar, care urmează să fie ratificat în toamnă de Parlamentul European și de mai multe legislative naționale ale statelor membre.
Marina Strauß
Citește și: