În dimineața zilei de 20 august, Aleksei Navalnîi, 44 de ani, liderul Opoziției ruse a fost otrăvit. El e în comă, internat în spitalul din Omsk, iar apropiații săi cer să fie transferat în străinătate, lucru refuzat de medicii ruși.
Tentativa de ucidere a acestuia e considerată de asociații săi o reacție precipitată a Kremlinului de a opri în fașă răspândirea protestelor din Belarus și în Rusia.
Aleksei Navalnîi a urcat joi dimineața în avion pentru a zbura din Tomsk, oraș aflat în Siberia, în partea central-sudică a Rusiei, către Moscova.
Între cele două orașe e o distanță de peste 3.000 de kilometri, iar o cursă cu avionul durează cel puțin patru ore.
Liderul opoziției ruse a fost văzut într-un restaurant din aeroportul din Tomsk în timp ce bea un ceai. Cineva l-a recunoscut, i-a făcut o fotografie cu telefonul și a postat-o pe Twitter.
În timpul zborului, lui Navalnîi i se face rău și se duce la baie. La scurt timp, pasagerii aud țipetele de durere ale bărbatului. Echipajul intervine. Avionul aterizează de urgență la Omsk, după aproximativ o oră de la decolare.
Nu e clar în acest moment când și cu ce substanță a fost otrăvit.
Când vine vorba de un astfel de diagnostic, e necesară o competență specială. “Cu tot respectul față de medicii din Omsk, pacientul, desigur, trebuie evacuat. Conceptul de non transportabilitate nu există cu adevărat. Dacă în avion este instalat un aparat ECMO, care poate prelua activitatea inimii și pe cea a plămânilor, atunci acesta poate fi transportat. Mai mult, riscurile șederii sale în avion pot fi chiar mai mici decât riscurile de a se afla în terapie intensivă fără să fie conectat la un aparat ECMO”, a declarat Nastya Vasilyeva, liderul Alianței Medicilor, într-un interviu pentru Novaya Gazeta, Rusia.
Putin vrea să stopeze răspândirea protestelor din Belarus
Între otrăvirea lui Aleksei Navalnîi și protestele din Belarus există o legătură directă. Este a doua oară când serviciile de informații îl otrăvesc pe acesta. Prima dată s-a întâmplat în urmă cu un an în perioada în care se afla la închisoare după ce a protestat pentru că i-a fost respinsă candidatura la președinția Rusiei.
Protestele din Belarus au creat mari speranțe în rândul multor ruși.
Franak Viacorka, analist politic, Belarus
Mai mulți comentatori politici spun că reacția lui Putin este o consecință a manifestațiilor din Belarus. Președintele Rusiei a fost luat prin surprindere de reacția populației din această țară și vrea să stopeze răspândirea ei și în Rusia.
Decizia de a-l îndepărta pe Navalnîi este justificată de nevoia ca eventualele manifestații anti-Putin să nu aibă un lider. Fără un conducător, protestatarii sunt mai ușor de controlat, iar răspândirea manifestațiilor pe teritoriul Rusiei va fi mai dificilă.
“Protestele din Belarus au creat mari speranțe în rândul multor ruși. Aceștia urmăresc cu mare interes evenimentele din Belarus, inclusiv prin canalele media ale lui Aleksei Navalnîi. Otrăvirea lui Navalnîi este încercarea lui Putin de a preveni apariția în Rusia a unei revolte asemănătoare cu cea din Belarus”, a scris Franak Viacorka, analist politic din Minsk, Belarus.
Putin a riscat mult în ultima perioadă
Totuși, mulți spun că o astfel de acțiune implică un mare risc asumat de liderul rus. Dar dacă privim situația din regiunea Khabarovsk, pare că în ultima perioadă, lui Putin îi place să riște.
Putin e înspăimântat de ceea ce i s-a întâmplat lui Lukașenko în Belarus și crede că același lucru i s-ar putea întâmpla și lui, în Rusia.
Bill Browder, om de afaceri britanic, opozant al lui Putin
În urmă cu 5 săptămâni l-a arestat pe Sergei Furgal, guvernatorul regiunii și de atunci Moscova, efectiv, a pierdut controlul în acea parte de țară. Nu numai că sunt proteste anti-Putin în fiecare zi, dar autoritățile locale au pactizat cu manifestanții. Nu există intervenții ale trupelor speciale, nu există arestări, iar Kremlinul evită să trimită forțe înarmate de la Moscova.
Regiunea Khabarovsk este situată în sud-estul Rusiei, la granița cu China.
“Putin e înspăimântat de ceea ce i s-a întâmplat lui Lukașenko în Belarus și crede că același lucru i s-ar putea întâmpla și lui, în Rusia. Crede că Navalnîi ar putea fi alegerea poporului dacă regimul său va fi răsturnat”, a scris și Bill Browder, unul dintre cei mai mari inamici ai lui Putin. Finanțistul britanic este cel care a promovat legea sancțiunilor împotriva Rusiei, adoptată de SUA, cunoscută ca și Magnitsky Act.
Între timp, în Belarus, protestele continuă. Alexandr Lukașenko încearcă să controleze situația, iar forțele de represiune au început din nou după câteva zile de pauză să aresteze protestatari.
Uniunea Europeană nu recunoaște rezultatul alegerilor din Belarus și i-a cerut lui Alexandr Lukașenko să asigure un transfer pașnic al puterii.
"Pe măsură ce ne sporim sprijinul acordat oamenilor din Belarus, trebuie să fim fermi cu cei care au organizat alegerile", a declarat Ursula Von der Leyen, președintele Comisiei Europene. 80% din voturi „au fost falsificate”, iar cele 27 de națiuni din Uniunea Europeană pregătesc o listă cu oficiali din Belarus care vor avea interdicții de călătorie și financiare pe teritoriul Uniunii, a adăugat ea.
Cine este Aleksei Navalnîi?
A devenit cunoscut prin dezvoltarea unei platforme de comunicare cu ajutorul rețelelor sociale pe care a prezentat o serie de emisiuni, documentare și informații despre corupția regimului Putin.
În anul 2011, Navalnîi este arestat pentru prima dată din cauză că a organizat o serie de proteste după alegerile generale în care denunța furtul de voturi de către formațiunea Rusia Unită, aflată în slujba lui Vladimir Putin.
Acesta a fost arestat din nou și în 2013. În anul 2017, a fost atacat cu acid de către persoane necunoscute.
În 2018 a încercat să se înscrie în cursa pentru alegerile prezidențiale, dar candidatura sa a fost respinsă de către biroul electoral. Au urmat proteste și a fost arestat din nou.
În anul 2019, a fost din nou trimis la închisoare pentru 30 de zile din cauza organizării unor proteste anti-Putin. Pe perioada încarcerării, i s-a făcut rău, acuzând faptul că a fost otrăvit. A fost internat de urgență în spital.
Anul trecut, Fundația Anti-Corupție, organizația neguvernamentală pe care o conduce, a fost declarată “agent străin” de către autoritățile ruse, fiind interzisă.
Aleksei Navalnîi este un nou nume adăugat la lista inamicilor politici ai lui Putin care au devenit ținte ale acestuia. Pe aceeași listă se află liderul liberal Boris Nemțov, jurnalista Anna Politkovskaya, uciși prin împușcare, și ofițerul de informații Alexander Litvinenko, ucis prin otrăvire cu substanțe radioactive. De asemenea, jurnalistul Vladimir Kara-Murza a supraviețuit de două ori unor tentative de otrăvire.
Ce se întâmplă în Rusia?
Protestele din Khabarovsk, manifestațiile din Belarus și otrăvirea lui Alexei Navalnîi sunt evenimente care au legătură între ele. Toate arată că la scurt timp după ce Vladimir Putin a modificat constituția (1 iulie 2020) și s-a autoproclamat lider pe viață, sistemul a început să dea rateuri.
Pentru asta sunt două explicații posibile:
- Putin se simte extrem de sigur pe sine și atunci e hotărât să-și elimine toți adversarii.
- În interiorul Rusiei, la cel mai înalt nivel, a apărut un grup care i se opune lui Putin, având resursele necesare, atât materiale cât și logistice. Poate fi vorba de o posibilă asociere între miliardari ruși și o facțiune a serviciilor secrete.
Nu există suficiente informații care să confirme o variantă sau alta, dar cele două posibilități pot explica seria de evenimente neașteptate. Indiferent dacă Putin a provocat succesiunea de evenimente sau opozanții săi, el se află în acest moment sub o mare presiune. O astfel de situație creează multă neliniște în Uniunea Europeană și nu numai, pentru că o explozie de violență în Rusia va afecta întreaga regiune.