Majoritatea celor chestionaţi în cadrul Sondajului Avangarde ”Instituţia monarhică în România; Percepţii şi reprezentări” nu vor revenirea la monarhie (66%), deşi 44% apreciază rolul jucat de instituţia monarhică în istoria României. Regele Mihai este considerat ca fiind cel care a făcut cel mai mult bine ţării, dintre foştii suverani. Participanţii la sondaj au fost întrebaţi şi ce părere au despre Regele Charles, despre Principesa Margareta şi despre Principele Radu.
Dintre cei chestionaţi, 44% au o părere bună despre importanţa instituţiei monarhice pentru România, în trecut, în timp ce 30% nu au o părere bună, iar 22% nu şi-au format o părere.
La întrebarea ”Credeţi că în viitor România ar trebui să-şi schimbe forma de organizare politico-statală şi să revină la monarhie, aşa cum a fost până în 1947?”, 66% au răspuns negativ, 18% au dat un răspuns afirmativ, iar 13% nu au putut aprecia.
În ceea ce priveşte Regii României care au făcut cel mai mult bine ţării, cei mai numeroşi (19%) sunt cei care îl nominalizează pe Regele Mihai. Regele Carol l este nominalizat de 14%, Regele Ferdinand, de 8% şi Regina Maria - 4%, 16% nu au putut formula un răspuns, iar 6% consideră că niciunul dintre foştii suverani nu a făcut bine ţării.
Au o părere bună despre Principesa Margareta 32% dintre subiecţi, iar 44% spun că părerea lor nu este nici bună nici proastă, în timp ce 7% au o părere proastă. 9% nu au o părere sau nu ştiu cine este, iar 8% nu au răspuns.
În cazul Principelul Radu, doar 12% dintre cei chestionaţi au o părere bună, 31% spun că părerea lor nu este nici bună nici proastă, în timp ce 13% au o părere proastă. 31% nu au o părere sau nu ştiu cine este, iar 13% nu au răspuns.
Întrebaţi ce părere au despre Regele Regatului Unit, Charles al III-lea, 35% dintre repondenţi au o părere bună, 45% spun că părerea lor nu este nici bună nici proastă, 12% au o părere proastă, 2% nu au o părere sau nu ştiu cine este, iar 6% nu au răspuns.
Sondajul a fost realizat în perioada 29 mai – 1 iunie, telefonic, pe un eşantion de 864 de subiecţi, reprezentativ pentru populaţia adultă (18 ani şi peste) la nivel naţional. Eroarea maximă de eşantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de +/- 3,4%.