România poate ajuta R. Moldova în războiul subteran care are loc dincolo de Prut, fără să lase urme și fără să se implice explicit.
Vizita șefului Serviciului Român de Informații la Chișinău se suprapune peste o schimbare importantă a politicii Republicii Moldova față de Transnistria. Întâmplător sau nu, simultan cu prezența lui Eduard Hellvig, șeful SRI, în capitala R. Moldova, vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian a declarat:
„Dorim regiunea transnistreană în componența Republicii Moldova, dar nu cu orice preț”. Este pentru prima dată când un înalt oficial de la Chișinău sugerează posibilitatea renunțării la această regiune, care a boicotat permanent mersul înainte al micii republici de peste Prut.
După războiul din 1992, Transnistria a devenit o zonă ocupată militar de Rusia, controlată politic și economic de Moscova, o piatră de moară atârnată de gâtul Chișinăului, pentru a menține R. Moldova sub influența rusească.
De 30 de ani, acest conflict înghețat a fost o amenințare perpetuă pentru R. Moldova și singura soluție acceptată de Federația Rusă era federalizarea țării, în așa fel încât Tiraspolul și Chișinăul să aibă puteri egale în politicile interne și externe ale țării.
În 2014, la sfârșitul mandatului său, Traian Băsescu avertiza R. Moldova că nu va putea intra în UE cu tot cu Transnistria. Acum, odată cu începerea negocierilor de aderare și pe fondul războiului din Ucraina, soluția renunțării la enclava transnistreană este luată în serios la Chișinău.
În plus, mai mult de o treime din cetățenii moldoveni sunt de acord cu separarea de Transnistria, fără a-i pune la socoteală pe cei plecați să lucreze în România sau în alte state ale UE și care reprezintă aproximativ 20% din totalul locuitorilor republicii.
România face eforturi mai mari ca altădată pentru a ajuta R. Moldova să găsească drumul cel mai scurt spre un viitor mai sigur și mai clar. Strategiile conturate depind însă de voința Chișinăului de a-și abandona trecutul și de a opta ireversibil pentru o politică pro-occidentală.
Șeful Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, a vorbit cu președintele Maia Sandu despre „nivelul sporit al riscurilor de securitate” din zonă, al probabilității „intensificării atacurilor teroriste și cibernetice”. Cei doi au vorbit despre pericolul radicalizării și dezinformării, dar și despre eventualitatea creșterii traficului de arme.
De altfel, prezența lui Hellvig în R. Moldova s-a suprapus peste amenințările explicite venite din Găgăuzia și Transnistria. Maia Sandu a vorbit despre aceste acțiuni, spunând că „se încearcă destabilizarea țării la solicitarea sau pornind de la interesele altei țări. Sau se incită la război sau se încearcă să se promoveze războiul”.
În același timp, Alexandru Musteață, șeful Serviciului de Informații și Securitate, a explicat că alertele false cu bombă din ultima vreme sunt generate de un grup mai mare de persoane, iar unele dintre acestea se află în afara Republicii Moldova.
În acest context dificil, șeful Serviciului Român de Informații a convenit cu omologul său de la Serviciul de Informații și Securitate al R. Moldova „instituirea de noi mecanisme” pentru „contracararea riscurilor”.
Ceea ce înseamnă că Bucureștiul își va folosi instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a ajuta Chișinăul să facă față amenințărilor de tot felul care au loc de mai multe luni dincolo de Prut.
Profesioniștii serviciilor secrete din România sunt familiarizați cu regiunea, fiindcă din 2004, de la summit-ul NATO de la Istanbul, Bucureștiului i-a revenit misiunea de a opera informații legate de Republica Moldova și Transnistria pentru uzul întregii Alianței Nord-Atlantice.
Sabina Fati