- Prima Doamnă a Statelor Unite a vizitat Republica Moldova tocmai pentru că această țară, mai mult decât România, este ultima frontieră dintre Vest și Est.
- Modestia, hotărârea și eficiența politică au transformat-o pe Maia Sandu într-o adevărată vedetă în România.
- Controlează 60% din Parlament, a reușit să aducă lângă ea organizațiile politice românești, pe cele ale rușilor, dar și ale altor minorități și asta, în ciuda unor măsuri radicale, cum ar fi interzicerea propagandei Kremlinului.
- Nimeni nu i-a dat prea mari șanse în ce privește câștigarea alegerilor prezidențiale, dar a surprins pe toată lumea, convingând electoratul că e persoana potrivită pentru a scoate țara din impas.
- Maia Sandu împreună cu premierul Natalia Gavriliță au reușit s-o atragă de partea lor pe Irina Vlah, guvernatorul provinciei Găgăuzia, a fost o realizare importantă, oferind stabilitate regimului politic de la Chișinău.
La patru zile după ce Uniunea Europeană a acceptat candidatura Republicii Moldova, Maia Sandu face o călătorie la Kiev, unde se întâlnește cu Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, cealaltă țară a cărei cerere de aderare a fost aprobată de Bruxelles în data de 23 iunie.
Vizita e una simbolică, arătând cum cei doi șefi de stat își încep împreună, în condiții grele, călătoria spre Europa.
„Cetățenii țărilor noastre merită să aibă o viață pașnică și prosperă, în familia europeană”, a spus Maia Sandu, la întâlnirea cu Zelenski.
Dar cum a reușit o femeie ascetică de 50 de ani, educată în Occident, să transforme, în numai doi ani, o țară aflată sub tutela Rusiei, sfâșiată de lupte între grupurile de interese, într-o candidată la aderarea în Uniunea Europeană?
A zburat spre Bruxelles cu o cursă low-cost, plină de încredere, optimism și determinare să schimbe destinul Moldovei - Foto: Facebook / Maia Sandu
“Maia Sandu a făcut întotdeauna o impresie foarte bună în Uniunea Europeană și nu numai. Prima Doamnă a Statelor Unite a vizitat Republica Moldova tocmai pentru că această țară, mai mult decât România, este ultima frontieră dintre vest și est, ultimul bastion în condițiile războiului din Ucraina”, explică, pentru spotmedia.ro, profesorul de științe politice Andrei Țăranu.
Maia Sandu ajunge președintele Moldovei în decembrie 2020, când îl învinge pe Igor Dodon, cel care deținea funcția și candida pentru un nou mandat, un politician corupt, cu strânse legături cu Moscova.
Într-un interviu la televiziunea locală TV 8, candidata la președinția republicii spunea că singurul ei regret în viață “e că nu am reușit să-mi fac o familie la timpul potrivit. Am investit mai mult în carieră”.
În România, o susținere mai mare decât Klaus Iohannis
În urma unei succesiuni de crize politice și a unui parlament fărâmițat, în 2019, Maia Sandu reușește să formeze o majoritate și devine, pentru mai puțin de șase luni, prim-ministru.
Modestia, hotărârea și eficiența politică au transformat-o într-o adevărată vedetă în România. Sunt grupuri de Facebook ce-i poartă numele, are în jur de 500.000 de persoane care-i urmăresc pagina oficială, iar ieșirile ei publice au generat dezbateri despre posibilitatea de a candida și pentru fotoliul de președinte din Palatul Cotroceni.
“…are o susținere publică mult mai mare decât cea a lui Klaus Iohannis. În general, cei care au fost dezamăgiți de actualul președinte al României s-au îndreptat spre ea, oferindu-i un sprijin simbolic. Evident, noi încă mai avem acest tip de elitism și obiceiul de a căuta modele oriunde ar fi ele”, a explicat politologul Andrei Țăranu.
Dacă în România succesul ei vine dintr-o nemulțumire a oamenilor față de actualul președinte, dar și din dorința de a avea legături cât mai strânse cu românii de peste Prut, Maia Sandu a reușit să facă minuni și în Republica Moldova.
Controlează 60% din Parlament, a reușit să aducă lângă ea organizațiile politice românești, pe cele ale rușilor, dar și ale altor minorități și asta, în ciuda unor măsuri radicale, cum ar fi interzicerea propagandei Kremlinului - a închis transmisiunea posturilor TV din Rusia, arestarea lui Igor Dodon, fostul președinte, acuzat de corupție, dar și schimbări în rândul procurorilor și judecătorilor.
A renunțat la haina de tehnocrat
Maia Sandu este susținută de liderii occidentali “pentru că vine după o perioadă extrem de complicată și de rea a Republicii Moldova, odată cu fuga lui Plahotniuc”, a explicat profesorul Andrei Țăranu.
“Faptul că a acceptat să fie prim-ministru, colaborând câteva luni cu Igor Dodon și faptul că s-a implicat politic din toate punctele de vedere, renunțând la haina de tehnocrat pe care și-a păstrat-o, de exemplu, fostul prim-ministru bulgar, asumându-și în totalitate haina de om politic care servește interesele țării pentru a se integra în Uniunea Europeană au determinat această susținere”, a adăugat politologul.
În culisele politicii românești s-a vorbit de ajutorul dat de România în ce privește acceptarea cererii de aderare a Moldovei. Acesta a existat, atât prin promovarea intereselor Chișinăului la Bruxelles de către europarlamentarii români, dar și prin negocieri diplomatice la nivel de guverne.
Profesorul Andrei Țăranu susține că țara noastră putea să fie mult mai vocală în ce privește această susținere și că nu era nevoie de o condiționare din partea României în ce privește acceptarea Moldovei, dar războiul a ajutat atât Chișinăul, cât și Kievul “să sară peste rând”.
Nu prea des apare în istoria unei țări un lider atât de ponderat, atent și adaptat la realitate cum e Maia Sandu în Moldova.
A fost nevoită să găsească soluții în pandemie, atunci când nu avea acces la vaccin și aștepta bunăvoința Bucureștiului și a altor state din Europa. Apoi, la scurt timp, războiul din Ucraina a devenit o amenințare existențială pentru Republica Moldova, dar printr-o echilibristică, uneori, periculoasă, alteori, emoționantă, a reușit să păstreze neutralitatea țării și să ofere un sprijin neașteptat refugiaților ucraineni.
Susțin “încetarea războiului pornit de Rusia împotriva Ucrainei - cea mai mare tragedie a acestui secol, pe care o trăim în timp real cu toții”, a spus Maia Sandu, la un forum organizat de publicația “The Economist”.
“Am vorbit despre solidaritatea de care au dat dovadă concetățenii noștri față de refugiații ucraineni și despre importanța de a rămâne uniți în continuare, la nivel de țară și la nivelul Europei. Este singura cale să rezistăm în fața crizelor economice, energetice și de securitate care au cuprins întregul nostru continent”, a mai adăugat președintele Moldovei.
Găgăuzia vrea în UE
Nimeni nu i-a dat prea mari șanse în ce privește câștigarea alegerilor prezidențiale, dar a surprins pe toată lumea, convingând electoratul că e persoana potrivită pentru a scoate țara din impas.
“Împotriva ei a existat o puternică contraofensivă atât din partea lui Ion Ceban, primarul Chișinăului, cât și din partea fostului președinte Igor Dodon. Astăzi însă vedem că sunt grupuri importante din Republica Moldova care, inițial, erau împotriva Maiei Sandu, care fie și-au nuanțat discursul, fie au trecut cu arme și bagaje în tabăra pro europeană. Și nu vorbim doar despre cetățeni români, ci vorbim, inclusiv, de zona găgăuză, ceea ce e surprinzător”, a spus profesorul Andrei Țăranu.
Găgăuzia este o unitate teritorial-administrativă a Republicii Moldova, o zonă autonomă unde trăiește o comunitate de peste 100.000 de găgăuzi, vorbitori ai unei limbi asemănătoare cu turca, dar de religie creștin-ortodoxă.
Timp de trei decenii, această comunitate a fost preponderent ostilă politicii de la Chișinău, militând pentru o cât mai mare autonomie.
Faptul că Maia Sandu împreună cu premierul Natalia Gavriliță au reușit s-o atragă de partea lor pe Irina Vlah, guvernatorul provinciei Găgăuzia, a fost o realizare importantă, oferind stabilitate regimului politic de la Chișinău.
Invadarea Ucrainei de către armata lui Putin a creat o mare teamă de război în Moldova. Această teamă i-a unit pe cetățenii republicii, indiferent de naționalitate și convingeri, în jurul proiectului european propus de actualul președinte.
Securitatea Moldovei poate fi asigurată printr-o înțelegere cu Ucraina
În drumul către Uniunea Europeană, Chișinăul se confruntă cu o gravă problemă de securitate din cauza presiunii Moscovei prin intermediul Transnistriei, o republică separatistă creată prin forță de Kremlin în anii ’90 pentru a-și păstra controlul politic și militar în regiune.
Deși liderii transnistreni s-au depărtat tot mai mult de Moscova, prezența unor trupe militare rusești între Moldova și Ucraina face ca zona să fie extrem de volatilă, iar violențele pot izbucni în orice moment.
“Atunci când Austria și Suedia au aderat la Uniunea Europeană, s-a pus problema dacă cele două țări vor face parte și din NATO sau dintr-o structură de securitate comună. Până la urmă, subiectul a fost abandonat. Acum, pentru că Suedia și Finlanda, care atunci aveau situații diferite, au cerut să facă parte din NATO, subiectul a fost discutat extensiv, iar lucrurile s-au rezolvat”, a declarat politologul Andrei Țăranu.
“În cazul Republicii Moldova, situația de a fi o țară neutră cu o problemă teritorială în Transnistria, care, deși și-a încordat de câteva ori mușchii, nu prea e interesată să sprijine Rusia. Un astfel de demers ar duce la dispariția Transnistriei. Din acest motiv, situația de securitate a Moldovei e ambiguă. Republica Moldova este neutră. Nu are forțe armate în afara celor de ordine internă - jandarmi, poliție și, în aceste condiții, securitatea nu va putea fi acoperită decât printr-o înțelegere cu Ucraina”, a explicat politologul.
Conducându-și țara printr-o mare furtună, Maia Sandu a reușit să găsească drumul spre Europa, unul lung și plin de obstacole, dar pe care a făcut primii pași.