Curtea Constituţională a României a respins sesizarea premierului Ludovic Orban pe tema conflictului dintre Guvern și Parlament, după depunerea de către PSD a moțiunii de cenzură în sesiune extraordinară.
Astfel, judecătorii au constatat că nu a existat un conflict juridic între cele două instituții.
”În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins cererea formulată de primul-ministru şi a constatat că nu există conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament, generat de modalitatea în care Parlamentul a înregistrat și prezentat Moțiunea de cenzură”, se arată într-un comunicat al CCR.
Curtea Constituțională precizează că decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică primului-ministru și președinților celor două Camere ale Parlamentului.
Potrivit CCR, argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial.
Orban:
Moţiunea nu a fost votată în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului din 31 august din lipsă de cvorum.
În replică la decizia de azi a Curții, premierul Ludovic Orban a spus că așteaptă să vadă motivele, dar că, oricum, el nu consideră că e respinsă sesizarea.
"N-a respins sesizarea (Guvernului - n.r.), a considerat că nu este conflict, ca să nu se pronunţe pe fond - hai să nu ne facem că nu înţelegem", a arătat Orban, la sediul PNL.
El a adăugat că doreşte să vadă mai întâi o comunicare oficială.
"Întâi vreau să văd o comunicare oficială. Din informaţiile care au răzbătut de la CCR, ei consideră că nu există conflict juridic, adică nu s-au pronunţat pe fond.
Asta este de fapt decizia Curţii. Nu este o decizie nici în favoarea, nici în defavoarea PNL sau a Guvernului, este o decizie în care ei au considerat că nu e conflict, ca să nu se pronunţe pe fond", a precizat premierul.
Florin Iordache a pledat pentru Parlament
La şedinţa de luni a CCR, unde au fost prezentate opiniile de către părţile implicate, punctul de vedere al Parlamentului a fost prezentat de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache.
El a afirmat că în Constituţie nu este precizat dacă retragerea încrederii Guvernului de către Parlament poate fi făcută doar la un anumit moment.
„Am venit să susţin punctul de vedere asupra pe aşa-zisul conflict constituţional invocat de prim-ministru. Am aflat lucruri noi. În Constituţie se precizează foarte clar la 113 alineatul 1 faptul că plenul reunit al Camerelor este cel care retrage încrederea Guvernului, fără a preciza o dată când. Atâta timp cât Guvernul poate fi învestit în sesiuni extraordinare sau în sesiuni ordinare, la fel eu nu am găsit un paragraf în Constituţie care să precizeze dacă retragerea încrederii Guvernului poate fi făcută doar la un anumit moment.
Datorită situaţiei sanitare deosebite în care ne aflăm, în toată perioada de vară au exista continuu sesiuni extraordinare. Timp de două luni de zile au fost sesiuni extraordinare. În toată această perioadă au fost adoptate legi, o parte au fost promulgate, altă parte au venit către dumneavoastră pe a putea fi controlate din punct de vedere constituţional.
Am aflat astăzi că dacă Doamne fereşte ar fi fost adoptată în perioada de vară această moţiune de cenzură am fi asistat la un blocaj instituţional. Nu, acesta e rolul Parlamentului”, a declarat Florin Iordache, citat de News.ro.
Ce a reclamat Guvernul
În punctul de vedere transmis Curţii, Guvernul a arătat că depunerea moţiunii de cenzură în sesiune extraordinară încalcă principiul stabilităţii guvernamentale.
Reprezentanţii Executivului au afirmat că, „având în vedere că numărul de sesiuni extraordinare nu este limitat, prin depunerea unei moţiuni de cenzură în afara perioadei în care Parlamentul este întrunit în sesiune extraordinară, se poate ocoli cu uşurinţă interdicţia imperativă din Constituţia României, ca aceiaşi semnatari să nu poată susţine mai mult de o moţiune de cenzură respinsă în aceeaşi sesiune parlamentară”.
Or, dacă semnatarii nu pot susţine de două ori o moţiune de cenzură respinsă într-o sesiune care durează până la 6 luni, nu ar trebui admis ca aceştia să poată depune oricâte moţiuni de cenzură pe perioada cuprinsă între sesiunile parlamentare ordinare, prin convocarea de sesiuni extraordinare multiple şi succesive. O astfel de conduită ar reprezenta o fraudare a obiectivului urmărit de legiuitorul constituant, acela de a asigura stabilitatea Guvernului.
Guvernul României
Totodată, potrivit sesizării transmise de Guvern către CCR, „prin conduita sa, Parlamentul României a generat un conflict juridic de natură constituţională cu privire la modalitatea aleasă de a exercita controlul politic asupra Guvernului şi anume iniţierea unei moţiuni de cenzură în perioada dintre sesiunile ordinare ale Parlamentului cee ce este contrar dispoziţiilor art.113 şi art.66 alin.(1) din Constituţia României”.