Actuala președintă a Bulgariei, Iliana Iotova, este creditată cu victoria în turul al doilea al alegerilor prezidențiale desfășurate duminică, 1 noiembrie. Potrivit exit-pollurilor, aceasta a obținut între 50,7% și 52,5% din voturi, în fața fostului premier interimar Andrey Gyurov, susținut de opoziția prooccidentală.
Scrutinul a fost marcat de diferențele dintre cei doi candidați privind relațiile cu Rusia și sprijinul pentru Ucraina, într-o perioadă în care securitatea Mării Negre a devenit o preocupare majoră pentru Bulgaria.
Potrivit The Sofia Globe, exit-pollul Alpha Research o plasează pe Iotova la 52,5%, față de 43,4% pentru Gyurov. Agenția Market Links indică un rezultat mai strâns, de 50,7% la 44%.
Alte sondaje la ieșirea de la urne confirmă avantajul actualei președinte. Rezultatele sunt însă preliminare, iar datele oficiale urmează să fie publicate de Comisia Electorală Centrală.
Dacă rezultatele se confirmă, Iliana Iotova va deveni prima femeie aleasă prin vot popular în funcția de președinte al Bulgariei.
O președintă susținută de partidul aflat la guvernare
Iliana Iotova, în vârstă de 61 de ani, conduce deja Bulgaria din ianuarie 2026, când a preluat funcția în calitate de vicepreședintă, după demisia lui Rumen Radev. Acesta a renunțat la președinție pentru a intra în politica parlamentară. A câștigat ulterior alegerile legislative anticipate din aprilie, iar formațiunea sa, Bulgaria Progresistă, a ajuns la guvernare.
Iotova, care a fost anterior vicepreședinte timp de nouă ani, a candidat ca independentă, beneficiind de susținerea partidului premierului Radev și a socialiștilor bulgari.
În primul tur, desfășurat pe 25 octombrie, ea obținuse 34,76% din voturi, față de 31,95% pentru Gyurov. Prezența la urne a fost de numai aproximativ 22%, un minim istoric pentru alegerile prezidențiale din Bulgaria.
Rusia și războiul din Ucraina, principalele teme de confruntare
Cei doi candidați au avut poziții diferite privind relațiile Bulgariei cu Moscova. Iotova susține menținerea orientării europene a țării, dar pledează pentru îmbunătățirea relațiilor cu Rusia, ridicarea sancțiunilor și încheierea războiului din Ucraina prin negocieri.
Într-o dezbatere televizată dinaintea votului, ea a afirmat că pacea poate fi obținută numai prin negocieri și a avertizat că trimiterea unor arme tot mai sofisticate Ucrainei ar putea provoca noi distrugeri și pierderi de vieți omenești, potrivit Euronews.
Contracandidatul său, Andrey Gyurov, în vârstă de 50 de ani, a susținut o poziție mai fermă față de Kremlin și continuarea sprijinului pentru Ucraina. Fost premier interimar și fost viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei, Gyurov a semnat, în perioada în care a condus guvernul, un acord de cooperare în domeniul securității cu Kievul.
El a fost susținut de partidele reformiste prooccidentale, dar și de mai multe personalități politice de dreapta, inclusiv fostul premier Boiko Borisov.
Alegeri pe fondul atacurilor din Marea Neagră
Scrutinul s-a desfășurat într-un moment de tensiune în regiunea Mării Negre, după o serie de atacuri cu drone asupra navelor comerciale din apropierea coastelor Bulgariei. Atacurile au provocat victime și au determinat autoritățile de la Sofia să solicite sprijinul aliaților pentru întărirea securității maritime.
Ambii candidați au condamnat atacurile, însă au avut abordări diferite în privința responsabilității Rusiei și a măsurilor necesare pentru oprirea războiului.
Premierul Rumen Radev a declarat că efectele acestor atacuri servesc intereselor Federației Ruse, fără ca autoritățile bulgare să prezinte dovezi care să atribuie direct Moscovei responsabilitatea.
Potrivit Reuters, Bulgaria a cerut asistență aliată pentru protejarea navigației comerciale, după incidentele care au afectat mai multe nave în ultimele săptămâni.
Deși funcția prezidențială are atribuții executive limitate, șeful statului este comandantul suprem al forțelor armate, poate trimite legile înapoi Parlamentului pentru reexaminare și are un rol important în perioadele de criză politică.
