Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a trecut, în doar câteva luni, de la susținerea fermă a acțiunilor SUA la critici tot mai directe la adresa Washingtonului, pe fondul unei deteriorări vizibile a relației bilaterale.
Tensiunile sunt alimentate de promisiuni neîndeplinite, incertitudini privind ajutorul militar și schimbări de poziție greu de explicat pentru Kiev, arată o amplă analiză publicată de Kyiv Independent.
Schimbarea de ton vine într-un moment complicat: administrația americană este concentrată pe conflictul cu Iranul, iar Ucraina riscă să fie împinsă în plan secund în agenda strategică a Washingtonului.
„Nervi de oțel”: cum a încercat Zelenski să evite ruptura
Timp de luni de zile, strategia Kievului a fost una de reținere și echilibru în relația cu președintele american Donald Trump. Oficialii ucraineni vorbesc despre o abordare bazată pe „nervi de oțel”, în care criticile erau evitate în public, chiar și atunci când declarațiile venite de la Washington erau controversate.
Un exemplu relevant este momentul din decembrie, când Zelenski a evitat să reacționeze public după ce Trump a spus că „Rusia vrea să vadă Ucraina reușind”, deși atacurile ruse asupra infrastructurii civile continuau.
Această strategie a însemnat, în esență, gestionarea atentă a relației: frustrările erau „înghițite” în spațiul public, iar reacțiile veneau doar în situații considerate inevitabile.
În ultimele luni însă, această abordare începe să se schimbe.
Critici tot mai directe: „Este lipsit de respect”
Zelenski a început să își exprime public nemulțumirile față de Washington. Una dintre cele mai clare poziții a venit pe 20 aprilie, când a criticat emisarii americani implicați în negocierile privind Ucraina.
„Este lipsit de respect să vii la Moscova și nu la Kiev, este pur și simplu lipsit de respect”, a declarat liderul ucrainean.
De asemenea, el l-a criticat pe vicepreședintele JD Vance pentru că a susținut oprirea ajutorului militar pentru Ucraina, spunând că o astfel de poziție avantajează Rusia și slăbește Statele Unite.
Chiar și decizia de a nu comenta public un incident violent din SUA este interpretată la Kiev ca parte a unei schimbări de ton.
„Desigur, condamnăm violența. Dar ar fi nepotrivit, din moment ce ei nu reacționează atunci când noi suntem supuși unor atacuri masive”, a explicat un oficial ucrainean.
Cu toate acestea, autoritățile de la Kiev insistă că nu este vorba despre o strategie de confruntare, ci despre o adaptare la realitatea relației.
Miza reală: încrederea, nu petrolul
Unul dintre momentele care au accentuat tensiunile a fost decizia SUA de a acorda o nouă derogare pentru vânzările de petrol rusesc, pe fondul temerilor legate de piața globală a energiei.
Pentru Kiev, acest gest a fost perceput ca o trădare, mai ales că anterior Washingtonul transmisese clar că nu va prelungi această facilitate.
Potrivit Kyiv Independent, chiar și oficiali americani considerau în privat că măsura nu era necesară, ceea ce a făcut schimbarea de poziție și mai greu de înțeles.
„Derogarea este doar vârful aisbergului”, spune o sursă.
Problema reală nu este petrolul, ci încrederea, care s-a erodat constant în ultimele luni. Un oficial ucrainean a rezumat situația astfel: „Dacă o parte nu își respectă promisiunile, cealaltă poate reacționa corespunzător”.
Ajutor militar incert și frustrare în Europa
Pe lângă tensiunile politice, cooperarea militară a devenit o altă sursă de îngrijorare.
Spre deosebire de administrația Biden, Casa Albă condusă de Trump nu mai oferă ajutor militar direct Ucrainei, mizând mai mult pe vânzări de arme și mecanisme gestionate prin aliații NATO.
Această schimbare complică accesul Ucrainei la echipamente esențiale, în special la sistemele Patriot, considerate vitale pentru apărarea împotriva rachetelor balistice rusești.
„Este foarte greu să direcționăm aceste fonduri chiar și pentru a cumpăra rachete pentru Patriot”, a declarat o sursă implicată în discuții.
Frustrarea este resimțită și în Europa, unde unele guverne preferă să își păstreze sprijinul discret din motive politice.
O oportunitate ratată: acordul pentru drone
Un alt punct sensibil este refuzul SUA de a avansa un parteneriat propus de Ucraina în domeniul dronelor.
Kievul a încercat să ofere Washingtonului acces la tehnologii dezvoltate în război, inclusiv sisteme eficiente împotriva dronelor de tip Shahed.
Deși, după escaladarea conflictului cu Iranul, oficialii americani ar fi recunoscut că au ratat o oportunitate, proiectul nu a fost reluat. „Trump le-a spus oamenilor să analizeze, dar nu s-a întâmplat nimic”, a declarat o sursă.
În același timp, liderul american a transmis public un mesaj rece: „Ultima persoană de la care avem nevoie de ajutor este Zelenski. Nu avem nevoie de ajutorul Ucrainei”.
Pentru oficialii de la Kiev, această declarație reflectă problema de fond a relației.
Speranțe legate de finalul conflictului cu Iranul
În ciuda tensiunilor, Ucraina nu a renunțat la relația cu SUA. Oficialii ucraineni speră că, odată cu calmarea situației din Iran, Washingtonul va reveni la o implicare mai activă în sprijinul Kievului.
Strategia rămâne aceeași: dialog, respect și perseverență.
„Încercăm să continuăm să-l tratăm pe Trump cu respect. Washingtonul continuă să ne ajute, deși nu în măsura în care ne-am dori”, a declarat Oleksandr Merezhko, președintele comisiei de politică externă din parlamentul ucrainean.
El admite însă că această abordare devine tot mai dificilă. „Uneori este foarte greu, dar trebuie să dăm dovadă de perseverență. Trump apreciază perseverența, așa că trebuie să continuăm, indiferent cât de greu este”, a spus Merezhko.