Putin s-a întâlnit cu Xi Jinping și cu alți lideri la summit-ul OCS din Kârgâzstan, dar reuniunea nu va reuși probabil să mascheze o tendință mai profundă: Moscova își pierde aliații, influența și o mare parte din puterea de convingere (soft power) pe care o deținea odinioară.
Președintele rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping au profitat de summit-ul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), desfășurat, luni, în Kârgâzstan, pentru a scoate în evidență consolidarea relațiilor și a promova viziunea lor asupra unei lumi multipolare.
Aproximativ 12 șefi de stat s-au reunit în capitala kârgâză Bișkek pentru summit-ul de două zile al acestui bloc regional care urmărește să se poziționeze ca o contrapondere la influența Occidentului în lume.
Printre participanții la summit-ul aniversar (a 25-a ediție) al OCS s-au numărat președintele iranian Masoud Pezeshkian, președintele turc Recep Tayyip Erdogan, premierul indian Narendra Modi și premierul pakistanez Shehbaz Sharif.
Xi i-a spus lui Putin că se bucură să-l vadă și a afirmat că relațiile ruso-chineze au devenit „mai solide”, în timp ce Putin a declarat că această cooperare se dezvoltă „cu succes pe toate planurile”.
Totuși, spectacolul diplomatic de la Bișkek nu trebuie confundat cu un punct de cotitură geopolitic, a declarat analistul Paul Goble, expert în zona Eurasia, pentru Kiev Post.
„S-ar putea să vedem unele demersuri bilaterale. Întâlnirile de discuții programate periodic – așa cum este și aceasta – nu tind să genereze evoluții majore care să nu fi fost anunțate cu mult timp înainte. Cred că, peste o săptămână, nu vom mai vorbi despre vreun «spirit de la Bișkek» sau despre Bișkek ca punct de cotitură”, a spus el.
Cercul tot mai restrâns al Rusiei
Întrebat despre afirmația ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, care a recunoscut, într-un interviu acordat publicației RBC, că Moscova nu mai are astăzi aliații pe care îi avea Uniunea Sovietică în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Goble a răspuns tranșant: „Rusia nu are aliați pentru că, pentru majoritatea țărilor lumii, Rusia este un inamic. Ea distruge în mod activ ordinea internațională care a existat de la sfârșitul anilor '40 și până foarte recent.”
Însă, spre deosebire de cel de-al Doilea Război Mondial, când un inamic comun a unit Moscova și Occidentul, Goble a susținut că, în prezent, însăși Rusia a devenit adversarul unei mari părți a lumii.
Țările paria atrag puțini aliați
Rusia se regăsește tot mai des în rândul statelor izolate pe plan internațional.
„Avem de-a face cu state paria, state privite cu reticență și chiar cu ostilitate de către ceilalți. Iar Rusia este unul dintre acestea”, a spus analistul.
„Țările paria pot provoca multe probleme, dar atrag rareori aliați. Lumea știe că prețul unei alianțe cu astfel de state este prea mare și nu e dispusă să-l plătească”, a adăugat el.
Potrivit acestuia, cel mai probabil, nici măcar țările care mențin legături strânse cu Moscova nu se vor alinia poziției Rusiei în războiul împotriva Ucrainei.
„Ceea ce vedem este o diminuare treptată a puterii Rusiei”, a spus Goble.
Putin a distrus influența Moscovei
Pentru Goble, problema Moscovei depășește sfera alianțelor formale.
„Rusia nu mai este atractivă. Unul dintre lucrurile pe care Putin a reușit să le facă este să distrugă cea mai mare parte a puterii de influență a Rusiei”, a spus analistul, adăugând că imaginea Rusiei ca putere modernă, aflată în plină dezvoltare, a dispărut în mare măsură.
„Ceea ce vedem acum este că Rusia recurge la forța brută ori de câte ori crede că poate scăpa nepedepsită, iar acest lucru nu atrage oamenii. Sunt foarte puțini cei care doresc să se asocieze cu o astfel de abordare”, a explicat el.
De la invadarea Ucrainei, Rusia și-a intensificat masiv cooperarea militară și economică cu Iranul, în timp ce Coreea de Nord a furnizat trupe și armament Moscovei. Totuși, Goble a respins ideea că aceste relații ar echivala cu niște alianțe autentice.
„Atât iranienii, cât și nord-coreenii se simt suficient de izolați încât să coopereze cu acest alt stat paria. Dar acest lucru se întâmplă pentru că sunt cu toții paria, nu pentru că ar fi aliați. Este o cooperare motivată de faptul că aceste țări nu găsesc aliați, nu pentru că ar fi găsit unul în Rusia”, a detaliat analistul.
Rezistența Ucrainei schimbă calculele Washingtonului
Pe de altă parte, incapacitatea Rusiei de a învinge Ucraina a început să schimbe calculele la Washington.
Paul Goble a afirmat că președintele Donald Trump „apreciază învingătorii”, iar rezistența continuă a Ucrainei pe câmpul de luptă a demonstrat tot mai clar că Moscova nu va obține victoria zdrobitoare pe care Putin o urmărea inițial.
„Forța continuă a armatei ucrainene l-a convins chiar și pe Trump că rușii nu vor câștiga. Ucrainenii, prin simplul fapt că rezistă, vor ieși învingători, ca să spunem așa”, a spus Goble.
Acest lucru înseamnă că, dacă Washingtonul dorește o soluționare a conflictului, trebuie să convingă tot mai mult Moscova că este nevoită să facă compromisuri. „Rușii vor obține ceva în urma oricărui acord, dar nu vor primi ceea ce își dorește Putin: extinderea dominației ruse până la Liov, la granița cu Polonia, și dispariția statului ucrainean”, a declarat Goble.
Dacă Putin nu se oprește, va pierde mai mult. Iar Trump știe asta
Analistul a dat loviturile ucrainene cu rază lungă de acțiune drept un exemplu al modului în care costul războiului se resimte tot mai acut în interiorul Rusiei.
„Dronele ucrainene au provocat, practic, o criză a gazelor în Rusia, care se extinde rapid dincolo de granițele țării, slăbind influența și puterea Rusiei în Caucaz și în Asia Centrală. Cu cât acest război durează mai mult, cu atât vor apărea mai multe astfel de crize”, a spus Goble.
Pe de altă parte, atacurile continue ale Rusiei asupra civililor ucraineni modelează, de asemenea, percepția americanilor asupra războiului, convinși că rușii sunt, de fapt, „partea vinovată în acest conflict”.
Potrivit analistului, politica internă contează și pentru Trump, în special în perspectiva alegerilor pentru Congres, iar americanii rămân în mare parte solidari cu Ucraina, chiar dacă există divergențe de opinie privind amploarea asistenței oferite de SUA.
„Veți vedea steaguri ucrainene în curțile oamenilor și pe casele lor. Nu veți vedea steaguri rusești”, a spus expertul, referindu-se la comunitățile din Statele Unite.
În opinia sa, Trump are tot interesul să lase impresia că este „mai pro-ucrainean decât a fost anterior”, pentru că aceasta este „o strategie politică internă benefică”.
Putin poate în continuare să apară alături de Xi, Modi, Pezeshkian și alți lideri, prezentând Rusia drept un pilon al unei lumi multipolare emergente. Însă, dincolo de imaginea creată în timpul summit-ului, Goble vede o țară tot mai dependentă de China, care cooperează cu Iranul și Coreea de Nord pe fondul izolării reciproce, își pierde „puterea de convingere” (soft power) și suportă costuri economice și politice tot mai mari din cauza războiului împotriva Ucrainei.
Summit-ul OCS îi poate oferi, așadar, lui Putin ocazia unor fotografii și declarații privind cooperarea, susține Goble. Dar acest lucru nu schimbă traiectoria fundamentală a declinului influenței și puterii Rusiei.
T.D.
Bătaie de joc pentru elevi și părinți: Examenul de admitere la liceu din 2027, încă în aer
Viceprimar cu obuzul sub braț, pe scuter prin comună. L-a dus la Poliție, iar agentul a încremenit (Video)
Trimiteri și rețete direct pe telefon, de azi. Cum folosești e-Sănătatea Mea
Mirel Rădoi pleacă de la Gaziantep FK: Turcii i-au găsit înlocuitor
