Liderii celor mai vulnerabile state în fața unui eventual atac militar din partea Rusiei se întâlnesc la București pentru a discuta despre o strategie comună de apărare.
Nu e clar cu ce idei vine președintele Nicușor Dan în fața liderilor statelor est-europene și nici dacă înaintea summit-ului B9, România a propus un document de lucru care să fie negociat și apoi adoptat.
B9 înseamnă București 9 sau Formatul București: o formulă diplomatică prin care cele 9 state est-europene, cu experiențe istorice traumatizante din partea Rusiei, au hotărât să se organizeze la inițiativa României și Poloniei la îndemnul SUA, pentru a găsi soluții comune împotriva Rusiei.
B9 s-a înființat în 2015 la un an după ce Rusia a anexat Crimeea, peninsula moștenită de Ucraina după dezmembrarea Uniunii Sovietice. Din Formatul București fac parte: (1) Bulgaria, (2) Cehia, (3) Estonia, (4) Letonia, (5) Lituania, (6) Polonia, (7) România, (8) Slovacia, (9) Ungaria.
Între timp, după invazia rusă din Ucraina, s-au asociat ca observatori și statele nordice, Norvegia și Finlanda care au granițe comune cu Rusia plus Suedia care are frontieră pe mare lângă enclava Kaliningrad. Președintele polonez Carol Nawrocki a declarat în martie, după o întâlnire cu Nicușor Dan, că B9 ar putea să devină B11 sau B12, fiindcă vor fi invitate și statele scandinave să participe.
Cu excepția Ungariei și Bulgariei, ale căror noi guverne sunt încă în organizare, celelalte state din B9 participă la București prin președinții lor. Vor mai fi prezenți președintele Finlandei, Alexander Stubb, secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, subsecretarul de stat american pentru controlul armamentelor și securitate internațională, Thomas DiNanno, ministrul suedez al Apărării, ministrul norvegian de Externe, un reprezentant al președinției Islandeze.
Dincolo de lărgirea B9 cu țările nordice, un mesaj nou lansat de președintele finlandez înaintea summit-ului de la București pare surprinzător: „este timpul să începem să discutăm cu Rusia” a declarat Alexander Stubb, explicând că a vorbit deja cu liderii europeni despre „cine ar trebui să ia contactul cu Moscova”, dar că, încă, nu s-a luat nicio decizie în acest sens.
Liderul finlandez a insistat că politica Washington-ului față de Rusia și Ucraina nu mai e în acord cu interesele Europei și, deci UE ar trebui să se implice direct într-un acord de pace. Stubb care e cunoscut pentru analizele sale exhaustive asupra Rusiei și a războaielor sale istorice a avansat într-un interviu pentru Corriere della Sera trei scenarii pentru războiul din Ucraina: (i) continuarea războiului; (ii) un armistițiu cu un acord de pace ulterior; (iii) prăbușirea uneia dintre părți, cel mai probabil Rusia.
Războiul din Ucraina e unul dintre subiectele care vor fi pe masa întâlnirii de la Cotroceni a liderilor B9+cei ai statele nordice împreună cu o strategie largă de apărare a granițelor pe mare și pe uscat dintre aceste țări și Rusia.
Prezența militarilor americani în statele de graniță continuă să fie importantă mai ales pentru Polonia, care i-a invitat deja pe cei 5000 de soldați pe care Donald Trump vrea să-i ducă acasă, pentru România care investește în lărgirea Bazei Militare Mihail Kogălniceanu, cu gândul că aici vor staționa peste 10.000 de militari americani și pentru statele baltice care găzduiesc deocamdată în jur de 3000 de trupe americane și speră la mai multe.
Divergențele tot mai mari dintre Europa și SUA tind să împartă din nou continentul în două părți, ca atunci când americanii au cerut sprijin pentru invadarea Irakului în 2003: vechea Europă, cea care acum îl pune la punct pe Donald Trump și noua Europă cea care are nevoie de soldații americani, ca măsură de siguranță împotriva Rusiei.
Inițiativa celor Trei Mări ar putea reveni de asemenea în discuția mare a șefilor de stat care vin la București, tocmai fiindcă acest proiect se referă la modernizarea infrastructurilor care fac legătura între Marea Neagră, Marea Baltică și cea Adriatică. E vorba despre șoselele și căile ferate care leagă cele Trei Mări, dar și de coridoarele energetice și digitale dintre ele.
Vor ajunge președinții statelor care vin la București azi și mâine la o strategie comună? La o formulă nouă de sprijin reciproc? Președintele Finlandei, Alexander Stubb spune adesea că „Trebuie să te pregătești pentru ce e mai rău pentru a evita ce e mai rău”. Țara lui face de mult astfel de pregătiri, statele scandinave, polonezii și balticii se ocupă serios de apărarea lor, mai ales după 2022, când Rusia a început invazia în Ucraina, dar celelalte state Est-Europene se mișcă mult mai încet.
Autor: Sabina Fati
Bloomberg: Trump ar putea retrage mai multe trupe din Europa. Următoarea țară pe listă
Convingerile tale îți pot adăuga sau scădea ani din viață: cum se întâmplă acest lucru
O națională calificată la Cupa Mondială a schimbat antrenorul
Dominic Fritz: Nu mi se pare că ar fi o strategie greșită să facem anticipate. Până la urmă, poporul este suveran
