Înaintea celui mai mare summit internațional pe care îl găzduiește România în ultimii doi ani, președintele sugerează o nouă linie strategică, în eventualitatea în care ar trebui să facă o alegere între Europa și SUA.
La summit-ul B9 de miercuri, Nicușor Dan ar putea să fie pe aceeași lungime de undă cu omologul său polonez Karol Nawrocki în multe privințe, deși în campania electorală l-a susținut pe adversarul său. Preferința lor pentru administrația Trump este din ce în ce mai clară.
Chiar dacă Nawrocki e mult mai elocvent în declarații, ambii urmează aceeași logică.
În România, idealurile MAGA (Make America Great Again, sloganul lui Donald Trump: Să facem America din nou mare) sunt urmate de PSD și AUR, în vreme ce USR și PNL sunt mai degrabă pro-europene în acest context al unei administrații americane care a vorbit despre anexări teritoriale (Canada, Groenlanda).
În Polonia, Nawrocki și conservatorii partidului Lege și Justiție, PiS, aflați în Opoziție, preferă alinierea cu MAGA, în vreme ce liberalii și premierul Donald Tusk sunt pro-europeni.
Între cele două tabere poloneze există și o bătălie în jurul programului european SAFE de finanțare a înarmării. Tusk pariază pe banii europeni, în vreme ce Nawrocki și conservatorii din PiS susțin că banii de la Bruxelles destinați doar industriei de apărare din Europa erodează suveranitate Poloniei.
Strategia de securitate a Bucureștiului se bazează pe rămânerea americanilor în țară
În România, nici radicalii nu-și permit un astfel de discurs, dar nuanțele nu lipsesc din discursurile oficiale.
Astfel, de pildă, de Ziua Europei, când pro-europenii aplaudă apartenența la UE, președintele Nicușor Dan a ținut neapărat să includă câteva critici.
Poate la o dezbatere despre cum trebuie să fie Europa meritau puse pe o listă chiar mai lungă, dar fiindcă era o aniversare, aceste tușe negative au arătat nu doar reticențele, ci și o direcție strategică a președintelui: dacă România ar fi nevoită vreodată să aleagă între Europa și SUA, axa București-Washington va fi preferata.
Nu e cazul unei alegeri de acest fel, cum au făcut deja Spania, Italia și chiar Franța și Germania, dar Nicușor Dan a simțit nevoia unui discurs din care să rezulte că vrea să fie în ambele bărci.
Țară mică, aflată la marginea Europei, cu ambiții limitate, fără să-și dorească să devină un broker de putere, România a fost mereu nevoită să jongleze între marile puteri pentru a-și menține granițele.
Războiul din Ucraina și amenințările hibride ale Rusiei obligă România să aibă relații bune cu Statele Unite, chiar atunci când America devine agresivă în politica ei externă? Strategia de securitate a Bucureștiului se bazează pe rămânerea americanilor în țară și pe completarea efectivelor cu noi forțe.
Discursul președintelui român nu a fost întâmplător de Ziua Europei, ci a venit în continuarea și completarea „Strategiei de combatere a terorismului a Statelor Unite", un document publicat săptămâna trecută de Casa Albă, în care administrația Trump atacă Europa, pe care o numește „incubator de amenințări teroriste" și de „extremiști de stânga":
„Este evident pentru toată lumea că grupuri ostile bine organizate exploatează granițele deschise și idealurile globaliste asociate acestora. Cu cât aceste culturi străine se răspândesc mai mult și cu cât politicile actuale ale Europei persistă mai mult, cu atât va exista mai mult terorism".
Ce imagine se vede din afară înainte summit-ului B9 de la București?
În viitor, „greșelile Europei” enunțate de Nicușor Dan ar putea deveni de referință pentru PSD și AUR, care percep calea europeană prea anevoioasă, cu prea multe verificări și pretenții.
Cele două partide și-au dat mâna împotriva reformelor și proiectelor pro-europene fiindcă unul e anti-european cu partituri împrumutate din retorica rusă (AUR), iar celălalt e sceptic, orientat spre satisfacerea propriilor grupuri de interese, inclusiv când acestea au legături cu Moscova (PSD).
Nicușor Dan se disociază de această combinație, cu toate că nu a mișcat niciun deget pentru a opri căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan prin moțiunea de cenzură AUR-PSD.
Ce imagine se vede din afară înaintea summit-ului B9 găzduit de Palatul Cotroceni?
O țară aflată pe drumul autocratizării (Raportul V-Dem Institute Democracy, martie 2026), fără guvern și deci fără miniștri de Externe sau de Apărare care să fie interlocutori în discuții și negocieri strategice, cu un președinte șovăielnic, dar care a știut să indice axa preferată, în caz de nevoie.
