Președintele Nicușor Dan a încercat, în ultimele zile, să transmită un mesaj de stabilitate după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură.
În cea mai recentă declarație pe subiect, publicată sâmbătă pe Facebook, șeful statului a anunțat că a încheiat „un prim set de întâlniri cu liderii partidelor pro-occidentale” și că discuțiile vor continua pe mai multe scenarii.
„Reafirm: România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil”, a transmis Nicușor Dan.
El a mai spus că există acord între partidele consultate pe „politicile mari” - aderarea la OECD, programul SAFE, PNRR și traiectoria fiscală asumată de România. Potrivit președintelui, viitorul guvern va trebui ca, până în toamnă, să definească și să propună Parlamentului bugetul pe 2027.
Mesajul a continuat poziționarea pe care șeful statului a avut-o imediat după căderea Guvernului Bolojan. Atunci, Nicușor Dan a făcut apel la calm, a exclus scenariul alegerilor anticipate și a dat asigurări că România va avea un nou guvern pro-occidental.
„România este un stat stabil, instituțiile statului funcționează și România are o direcție pe care și-o urmează”, a spus președintele. „Cu calm, vom trece prin asta”, a fost mesajul său.
În presa internațională, însă, aceeași criză politică a fost văzută mai ales prin riscurile pe care le generează: instabilitate guvernamentală, presiune fiscală, reacția piețelor, fonduri europene și ascensiunea AUR.
Tonul extern arată că liniștea transmisă intern nu se regăsește în felul în care criza de la București este evaluată din afară.
1. Instabilitate politică, după mai puțin de un an de guvernare
Reuters a relatat că Guvernul Bolojan, descris drept pro-european, a căzut după ce moțiunea de cenzură a fost votată de 281 de parlamentari, peste pragul necesar de 233. Agenția notează că premierul Ilie Bolojan rămâne interimar, cu puteri limitate, până la formarea unui nou executiv. (Reuters)
The Guardian a formulat și mai direct miza politică: prăbușirea guvernului a declanșat „noi turbulențe” într-o Românie deja marcată de tensiuni politice și de creșterea extremei drepte. Publicația britanică a subliniat că AUR conduce în sondaje, cu 37%, și că moțiunea a fost depusă împreună de PSD și AUR.
AP a plasat criza într-un context mai larg: instabilitatea politică de după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, deficit bugetar ridicat, inflație mare și recesiune tehnică. Agenția notează că analiștii se așteaptă la un impas dificil, în lipsa unei majorități clare.
2. Deficitul și reformele, principala îngrijorare economică
Presa internațională a legat căderea guvernului de capacitatea României de a continua corecția fiscală. Reuters notează că instabilitatea politică ridică întrebări privind deficitul bugetar și accesul la aproximativ 10 miliarde de euro din fonduri europene, condiționate de reforme.
Bloomberg a scris că prăbușirea guvernului declanșează negocieri dificile pentru un nou cabinet, într-un moment în care România trebuie să își protejeze eforturile de reducere a celui mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.
Financial Times a pus accent pe aceeași vulnerabilitate: guvernul pro-european era presat să reducă un deficit bugetar foarte ridicat, iar măsurile de austeritate au contribuit la ruperea coaliției.
3. Leul și piețele au reacționat la criza politică
O altă temă recurentă în presa economică internațională a fost reacția piețelor. Reuters a relatat că leul a coborât la un minim record față de euro după căderea guvernului, pe fondul temerilor legate de stabilitatea economică și bugetară.
Bloomberg a descris episodul drept revenirea „dramei politice” în România și a notat că aceasta a lovit moneda națională. Într-un alt material, Bloomberg a scris că leul și-a continuat deprecierea după votul din Parlament, în contextul tensiunilor politice generate de măsurile de austeritate.
Din această perspectivă, criza nu este văzută doar ca o dispută politică internă, ci ca un test de credibilitate pentru capacitatea României de a menține disciplina bugetară și accesul la finanțare.
4. AUR și fragilizarea „cordonului sanitar” pro-european
Mai multe relatări internaționale au scos în evidență rolul AUR în căderea guvernului și creșterea influenței extremei drepte. The Guardian a subliniat că moțiunea a fost susținută de PSD împreună cu AUR, într-un moment în care formațiunea condusă de George Simion este în creștere în sondaje.
Financial Times a plasat episodul în discuția mai largă despre slăbirea barierelor politice ridicate în Europa împotriva partidelor radicale, după ce social-democrații au votat alături de extrema dreaptă pentru demiterea unui guvern pro-european.
Aici, mesajul extern este în contradicție puternică cu cel intern: în timp ce președintele insistă pe existența unui acord al partidelor pro-occidentale pe direcțiile mari, presa internațională remarcă faptul că un guvern pro-european a fost doborât cu sprijinul unui partid radical aflat în ascensiune.
De altfel, în plan extern, criza a fost citită mai ales prin vulnerabilități: căderea rapidă a unui guvern pro-european, dificultatea formării unei noi majorități, presiunea deficitului, deprecierea leului, riscurile pentru fondurile europene și creșterea influenței AUR.
Diferit față de mesajul intern, mai ales al președintelui. Chiar dacă România rămâne deocamdată, formal, pe direcția pro-occidentală declarată, capacitatea ei de a avea o guvernare stabilă și de a continua reformele este pusă sub un mare semn de întrebare. Întrebare la care, până acum, președintele Nicușor Dan nici măcar nu a dat vreun semn că ar vrea să răspundă.
„Operațiune fără precedent”. Începe evacuarea pasagerilor de pe nava cu focar de hantavirus. Toți cei de la bord sunt contacte cu risc ridicat
Prima listă de convocări preliminare a lui Gică Hagi în noul mandat de selecționer: Nume-surpriză alese
Destinații ieftine pentru vara aceasta. Unde poți pleca în vacanță cu un buget mic în 2026
Memoria vizuală e un mit. Ce spune, de fapt, știința despre amintiri
