România educată pentru grupurile de interese. Legea ca o masă întinsă

România educată pentru grupurile de interese. Legea ca o masă întinsă

Legile Educației anunțate de ministrul Deca ar trebui să poarte mai degrabă numele de legile grupurilor de interese. Sunt ca o masă întinsă cu porții din care să se îndestuleze fiecare asemenea grup pentru ca mai apoi să slăvească ceea ce ar trebui să fie singurul proiect prezidențial.

Sindicatele primesc promisiunea creșterilor de salarii și continuarea inamovibilității profesorilor. Cât vor crește se va vedea, când se va putea, asemenea majorări au tot fost prorogate.

Ar trebui să ne amintim celebra lege de creștere cu 50%, votată în unanimitate în ultimele săptămâni ale guvernării Tariceanu, care nu a fost aplicată niciodată. Dar important e că liderii de sindicate au cu ce să-și conserve pozițiile de autentici baroni.

ADVERTISING

În plus, nici nu se pune problema despre salarizare în funcție de rezultate, pe criterii de performanță. Nu suntem pregătiți pentru așa ceva, ne spune dna Deca. Desigur, suntem pregătiți și rămânem pregătiți pentru mediocritate.

Inamovibilitatea profesorilor este extrem de toxică pentru sistem. Așa cum elevii sunt mereu evaluați, și profesorii ar trebui să fie, pentru că mulți, odată titularizați, băltesc până la pensie fără nicio curiozitate de împrospătare. În pandemie am descoperit profesori care nu știau să deschidă un laptop.

Liceele primesc o formă de admitere, nu chiar cum au vrut-o la început colegiile centenare. Va fi pentru doar 60% din locuri, cu subiecte standardizate naționale, dar bună și așa.

Nimeni nu a explicat de ce actualul sistem evaluare națională + repartizare computerizată trebuia schimbat. Care elevi excepționali ar rata evaluarea, dar ar trece admiterea?

Nici nu există răspuns, pentru că singurul motiv rațional al schimbării ține de industria meditațiilor, care nu va mai râșni doar pentru română și matematică, ci și pentru alte materii care până acum făceau foamea până la bacalaureat și admiterile la facultate.

Că admiterea la liceu nu ajută la nimic o spune pentru edupedu.ro chiar directoarea Colegiului Național I.L. Caragiale din București, Andreia Bode: „deși conduc un colegiu care face parte din Alianța Colegilor Centenare (…) nu mai sunt la fel de convinsă că acest al doilea examen de admitere pe care acum câteva luni îl îmbrățișam cu mult entuziasm va produce acea schimbare pe care cu adevărat colegiile și-ar fi dorit-o.

Cu sau fără această admitere, problemele din învățământul preuniversitar sunt atât de mari și nu vor fi rezolvate punctual de o admitere la liceu, într-o formă sau într-o altă formă.

Până la urmă, pot fi trei examene, pot fi cinci evaluări, dacă ele nu au în spate un sistem de învățământ care să ofere șanse egale, care să ofere pregătire, care să ofere educație, degeaba facem aceste admiteri la liceu.

(…) Dacă celelalte probleme, care din punctul meu de vedere sunt net mai importante decât admiterea la liceu, nu vor fi rezolvate, această admitere nu va fi decât un examen în plus. O șansă în plus doar pentru unii.”

Copiii de 14 ani vor fi sufocați cu două rânduri de examene, la 4 materii, iar cei care nu–și vor putea permite meditații la toate cele 4 vor avea șanse minime să ajungă la un colegiu bun, deși poate potențialul lor e foarte mare.

Dna Deca spune că ar putea să se pregătească în programul „Școală după școală”, care nu funcționează mai ales în școlile cele mai necăjite.

Legea aduce o mulțime de noi instituții, birouri, comisii, centrale și locale, o construcție barocă numai bună de hrănit, mai ales în campaniile electorale, multe guri sinecuriste care să-și facă la rândul lor obligațiile electorale.

Rectorii mai capătă două mandate nou nouțe fără calcularea celor anterioare. Nu e chiar pe viață, cum ar fi vrut, dar încă 2 mandate nu-s de lepădat.

Ideea bacalaureatului tehnologic, dragă dnei ministru Andronescu, este și ea introdusă în lege. Iar în ceea ce privește bacalaureatul clasic, ca să-i spunem așa, el va fi „conceput în așa fel încât să nu fie nevoie de nu știu ce pregătire suplimentară pentru a putea să promovezi cu o notă decentă.” Cu alte cuvinte, dacă tot nu putem oferi educație de calitate, nici examenele să nu fie de calitate. Mermeleală generală.

Dna ministru spune că materiile opționale vor putea fi organizate și hibrid. Adică streaming, ca în pandemie. Pentru că hibrid înseamnă cu totul altceva, a explicat prof. Mircea Miclea de nenumărate ori.

Legile acestea nu aduc nimic pentru elev, nu îmbunătățesc, ci pe alocuri fragilizează principiile care ar trebui să stea la baza educației: calitate și echitate.

Nu au nicio soluție pentru adaptarea reală a școlii la vremuri, la aptitudini, de combatere a analfabetismului funcțional. Singura ambiție este să satisfacă o poftă prezidențială sau, mai degrabă, o disperare, pentru că este ultima șansă a lui Klaus Iohannis să spună măcar că a dus ceva până la capăt, cu excepția dezamăgirii și lehamitei.

Și, pentru a bifa totuși ceva, a întins masa să ia toți câte o bucata. Mai puțin elevii, ei nu contează.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇