România o ia pe urmele Cehiei şi intră în furtuna perfectă

În Cehia, vara trecută, atât guvernul cât și populația credeau că pandemia s-a sfârșit, apoi, în septembrie s-a declanșat iadul. Un an mai târziu, țara noastră vine și ea după patru luni de scădere abruptă a numărului de cazuri, dar rata de infectare a început să crească rapid.
România o ia pe urmele Cehiei şi intră în furtuna perfectă
  • Testarea arată că tot mai mulți oameni sunt depistați infectați în spitale.
  • O țară ca Maroc, mult mai puțin dezvoltată ca România, a vaccinat peste 46% din populație, în timp ce la noi, doar 30%.
  • Reprezentanții Guvernului cred că numărul mare de infectări va crește cererea pentru vaccinare.
  • Concertele, întoarcerea turiștilor de la mare și începerea școlilor vor genera accelerarea epidemiei, susțin specialiștii.

Cifra de 782 de infectări în ultimele 24 de ore anunțată ieri, dar și cele 14 decese sunt semne că România se îndreaptă către o furtună pandemică perfectă.

Până în urmă cu câteva zile, oficialii anunțau 1.500 de cazuri pentru jumătatea lunii septembrie, dar după cifrele actuale, e o viziune optimistă. Până la sfârșitul lunii august se poate trece foarte ușor peste rata de 1.000 de persoane infectate pe zi, ceea ce înseamnă, conform observațiilor făcute de Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, că din acea mie de noi persoane infectate, 50 ajung, din păcate, în secțiile de terapie intensivă.

De asemenea, structura testărilor arată și ea o astfel de tendință. Metoda cea mai folosită de descoperire a virusului în organism se face, acum, prin teste antigen realizate în spitale și în centrele aprobate de DSP din aeroporturi, punctele de trecere a frontierei și alte locuri desemnate.

În 24 august, din totalul de 40.125 de teste, 24.707 au fost rapide (antigen). Doar 6.838 de teste PCR au fost făcute în baza definiției de caz, adică a criteriilor stabilite de Ministerul Sănătății, iar 8.580 de teste PCR au fost realizate la cerere de cei care călătoresc.

Observații: 
  • S-a ajuns în situația în care numărul testelor PCR la cerere este mai mare decât cele în baza definiției de caz. Primul reprezintă o cifră aleatorie, fără niciun criteriu, fiind greu de analizat și de pus în context.
  • Se observă și o creștere a numărului de teste în baza definiției de caz, ceea ce înseamnă că în sistemul sanitar apar mult mai multe cazuri “suspecte” de a fi infectări Covid-19.
  • Observația precedentă e confirmată și de numărul foarte mare de teste antigen, care sunt realizate de personalul medical în  spitale și policlinici, atunci când întâlnesc cu pacienți care au simptome de infectare.

Oamenii nu s-au vaccinat pentru că au considerat că pandemia s-a terminat

România a ajuns în valul 4 total nepregătită pentru impact. Ţara noastră e pe penultimul loc în Uniunea Europeană.

Pentru comparație, Maroc, o țară cu un PIB la jumătatea celui din România, are 48,6% din populație imunizată cu cel puțin o doză de vaccin. 

“Anul acesta ne putem vaccina, iar intensitatea acestui val patru și modul în care spitalele vor reacționa și modul în care pacienții care au afecțiuni non-COVID vor putea să fie tratați în aceste unități sanitare depinde de fiecare dintre noi, depinde de alegerea noastră, de a ne vaccina și dacă această alegere va fi una rațională, care să vadă că beneficiile vaccinării ne protejează atât pe noi, cât şi pe cei din jur şi se vor limita efectele valului patru asupra întregului sistem sanitar”, a declarat Ioana Mihăilă, ministrul Sănătății, într-o conferință de presă.

În mai multe discuții cu oficiali, aceștia au spus că vaccinarea merge atât de prost pentru că oamenii cred că nu mai e pandemie.

Cumva numărul mic de cazuri înregistrate, începând cu luna aprilie, i-a determinat pe cei care ezitau să-și facă vaccinul să amâne acest lucru, sperând că nu va mai fi nevoie.

“Ne așteptăm ca în perioada următoare, din cauza creșterii numărului de cazuri la nivel national, să avem și o adresabilitate crescută sau în creștere la vaccinare”, a declarat Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, în ultima conferință de presă.

Centre de vaccinare în școli, noua strategie a Guvernului

În data de 10 mai 2021, s-au vaccinat aproape 100.000 de oameni în 24 de ore. O lună mai târziu, mai puțin de jumătate.

În 10 iunie, se înregistrau 133 de cazuri de infectare, iar o lună mai devreme, peste 1.000.

Corelarea acestor cifre arată o deconectare a populației de vaccinare, dar profesorul Alexandru Rafila nu crede că persoanele care au ezitat până acum să se vaccineze o vor face din cauza creșterii numărului de infectări zilnice.

“Nu cred că se va înregistra o creștere semnificativă a numărului zilnic de persoane care se vaccinează în perioada imediat următoare”, a declarat profesorul Alexandru Rafila pentru SpotMedia.ro.

Ceea ce se poate face ar fi o campanie de protejare a copiilor sub 12 ani prin convingerea părinților și a profesorilor să se vaccineze”, a spus acesta.

“Asta ar ajuta mult și ar crea o posibilitate reală de a nu se mai închide grădinițele și școlile, dar nu-mi dau seama dacă Guvernul are capacitatea să ducă o astfel de campanie”, a declarat profesorul Rafila.

O nouă strategie de vaccinare folosește exact acest principiu, iar din septembrie, Guvernul anunță înființarea unor centre de vaccinare în școli, dar și crearea unor echipe mobile care să vaccineze “copiii, părinții și bunicii” care-și doresc acest lucru.

“…preocuparea noastră de bază este aceea de a crește accesul la vaccinare al tuturor celor care doresc să se vaccineze și aici mă refer la copiii eligibili, cu vârsta de peste 12 ani, însă în același timp vor avea posibilitatea să se vaccineze și cadrele didactice, personalul din învățământ, precum și aparținătorii copiilor, și aici mă refer la părinți, bunici, în mod deosebit, cei care locuiesc la aceeași adresă”, a declarat Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare. 

De la victorie la dezastrul sanitar în câteva săptămâni

Situația României seamănă foarte mult cu cea a Cehiei din toamna anului trecut. 

După ce a avut o primăvară și o vară cu un mic număr de infectări, guvernul de la Praga fiind dat drept exemplu pentru modul în care a administrat pandemia, odată cu începutul lunii septembrie, numărul de cazuri a crescut pentru ca în numai câteva zile să ajungă de la câteva sute, la câteva mii, iar decesele la câteva zeci pe zi. 

În data de 10 mai 2021, la Praga, au fost comemorate cele peste 30.000 de persoane ucise de virus. Pentru fiecare a fost aprinsă o lumânare - Foto: Hepta.ro

Lucrurile s-au înrăutățit într-o asemenea măsură încât, în luna ianuarie 2021, sistemul sanitar a intrat în colaps, fiind nevoie de intervenții internaționale pentru a face față cererii de medici, de paturi de spitalizare și materiale.

Dr. Rastislav Madar, decanul Universității de Medicină din Ostrava și unul dintre epidemiologii de vârf din țară, a indicat la vremea respectivă, pentru CNN, trei decizii greșite, care au provocat criza: 
  • Guvernul de la Praga a refuzat să impună obligativitatea purtării măștii pe perioada verii.
  • Autoritățile cehe au decis redeschiderea magazinelor înainte de Crăciun. 
  • Executivul nu a reacționat la noua variantă de Covid-19, care a apărut la începutul lunii ianuarie.

Și în România se observă o deconectare dintre factorii de decizie politică și experți, în plus, a apărut și un blocaj în coaliția de guvernare, generat de luptele interne din PNL, blocaj care va ține cel puțin până în data de 25 septembrie, când va avea loc congresul acestui partid.

Rata de replicare a virusului a atins 1,24. Cifra arată o transmitere accelerată. Pentru ca epidemia să încetinească, rata de multiplicare trebuie să fie mai mică de unu.

“Pe lângă ritmul actual de răspândire vor mai exista trei factori de accelerare a epidemiei: întoarcerea turiștilor de la mare, festivalurile de muzică și deschiderea școlilor”, a declarat Alexandru Rafila pentru SpotMedia.ro.

Ne așteaptă o toamnă complicată și ar fi o minune să nu apară din nou restricțiile în anumite comunități afectate de pandemie care vor perturba viața de zi cu zi.

De data asta, însă, va fi ceva diferit. În țările cu rate ridicate de vaccinare, impactul valului patru va fi mai mic, deci mai puține restricții, mai puține îmbolnăviri și mai puține decese, spre deosebire de țările în care campaniile de vaccinare au fost un eșec.

Citiți și alte articole pe aceeași temă:


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇