Declarația recentă a președintei Republicii Moldova privind o eventuală reunificare cu România a stârnit reacții puternice în presa internațională.
Într-un articol de opinie publicat de Kyiv Post și semnat de Radu Magdin, analist și consultant în comunicare strategică, autorul susține că reunificarea nu mai este o ipoteză abstractă, ci un proces care a început deja și care avansează pas cu pas.
Punctul de plecare este o declarație făcută de președinta Maia Sandu în cadrul podcastului „The Rest Is Politics: Leading”, moderat de Alastair Campbell și Rory Stewart. Sandu a afirmat că, dacă ar avea loc un referendum privind reunificarea cu România, ar vota în favoarea acesteia – o afirmație cunoscută, dar formulată de această dată într-un context geopolitic mult mai tensionat.
Potrivit analizei, semnificația declarației nu stă atât în noutatea ei, cât în cadrul în care a fost făcută: războiul Rusiei împotriva Ucrainei, ambițiile imperiale ale Moscovei și presiunile exercitate asupra suveranității și instituțiilor democratice din Republica Moldova. Maia Sandu a admis deschis că sondajele nu indică, în prezent, o majoritate favorabilă reunificării, dar a subliniat existența unei majorități clare pentru integrarea europeană, confirmată atât prin referendumul din 2024, cât și prin alegerile legislative din 2025.
De aici pornește întrebarea centrală a textului: cum trebuie interpretată această declarație și ce înseamnă, în realitate, reunificarea astăzi?
„Reunificarea a început deja”
Argumentul autorului este că reunificarea dintre Republica Moldova și România nu mai ține de un viitor îndepărtat sau de un moment politic singular. Spre deosebire de episoadele istorice din trecut, procesul actual se desfășoară treptat, printr-o serie de pași concreți, care, luați împreună, conturează o integrare tot mai profundă.
Pentru a înțelege această dinamică, scrie Magdin, trebuie privite nu marile declarații politice, ci componentele concrete ale apropierii dintre cele două state.
Alinierea diplomatică și sprijinul României în UE
Din punct de vedere diplomatic, Republica Moldova și România s-au aliniat tot mai clar după venirea Maiei Sandu la putere, în decembrie 2020. Chișinăul a accelerat reformele și parcursul european, mai ales după declanșarea invaziei ruse pe scară largă în Ucraina. România a devenit, în acest context, principalul susținător al Republicii Moldova în interiorul Uniunii Europene.
Pe fondul degradării mediului de securitate regional, Bucureștiul a încercat să transmită și mesaje de sprijin în planul securității, inclusiv prin declarații publice ale fostului președinte Klaus Iohannis. Narațiunea comună este una clară: viitorul Republicii Moldova este european, iar o eventuală reunificare ar avea loc în interiorul UE.
Reunificarea prin cetățenie
Una dintre cele mai vizibile dimensiuni ale procesului este reunificarea la nivelul populației. Potrivit estimărilor citate de autor, aproximativ jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova dețin în prezent cetățenie română. Politica de redobândire a cetățeniei - accelerată sub mandatele președinților Traian Băsescu și Klaus Iohannis - a permis moldovenilor să circule, să muncească și să trăiască liber în Uniunea Europeană.
Chiar dacă au existat îngrijorări legate de posibile abuzuri ale acestui mecanism, sistemul a funcționat, în mare parte, conform intenției inițiale. Diaspora moldoveană, formată în bună măsură din cetățeni români, a jucat un rol decisiv în victoria la limită a opțiunii pro-europene în referendumul din 2024. Din punct de vedere juridic, notează autorul, Republica Moldova este deja „aproape pe jumătate românească”.
Integrarea „pe teren”
A doua dimensiune majoră este integrarea practică, proiect cu proiect. România este principalul partener economic al Republicii Moldova și o piață-cheie pentru exporturi. Companiile românești sunt tot mai prezente, în special în sectoarele bancar și energetic, iar Bucureștiul este aproape de a prelua controlul asupra portului strategic Giurgiulești.
Interconectările energetice cu România și cu piața europeană au redus semnificativ dependența Chișinăului de gazul și electricitatea rusești, permițând Moldovei să reziste șantajului energetic al Moscovei, chiar dacă la costuri sociale și economice ridicate.
Legăturile de infrastructură se adâncesc, de asemenea: sunt construite noi poduri peste Prut, iar primii kilometri de autostradă din Republica Moldova vor fi realizați de România, pe axa Iași–Ungheni. Bucureștiul a finanțat renovarea grădinițelor, a instituțiilor culturale, a oferit autobuze școlare și a sprijinit sistemul de urgență medicală. Aceste investiții, subliniază autorul, au consolidat imaginea României ca un partener care livrează rezultate concrete.
Două căi către UE: aderare clasică sau reunificare
Potrivit analizei, aceste evoluții creează o bază solidă pentru o integrare mai profundă - economică, socială, culturală și, potențial, politică. Declarația Maiei Sandu este importantă pentru că leagă explicit integrarea europeană de posibilitatea reunificării.
Pentru Republica Moldova, aderarea la Uniunea Europeană rămâne obiectivul central. Există însă două scenarii: traseul clasic de aderare, urmat cu hotărâre din 2022, și un traseu extraordinar - reunificarea cu România, care ar aduce automat calitatea de stat membru al UE.
De ce Bucureștiul rămâne prudent
Autorul explică și reținerea publică a României pe acest subiect. Bucureștiul continuă să lase inițiativa de partea Chișinăului, evitând presiuni politice directe. Ambiguitatea publică este dublată însă de o cooperare practică accelerată, menită să demonstreze beneficiile integrării pas cu pas.
În concluzie, Radu Magdin susține că reunificarea nu este o fatalitate istorică, ci rezultatul unor alegeri făcute pas cu pas și al legitimității democratice. Mai important decât dezbaterile juridice sau geopolitice este faptul că Republica Moldova și România se apropie deja una de cealaltă într-un mod real, constant și, în mare măsură, ireversibil. Declarația Maiei Sandu nu a declanșat acest proces - l-a făcut doar vizibil.