Moțiunea simplă privind Acordul UE–Mercosur, inițiată de opoziție, a fost respinsă luni de plenul Senatului, după un vot secret electronic. Din cei 115 senatori prezenți, 38 au votat „pentru”, 52 „împotrivă”, iar 25 s-au abținut.
Moțiunea, intitulată „Acordul UE–Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”, a fost depusă de grupul Pace – Întâi România și de AUR și semnată de senatorii Petrișor Peiu și Ninel Peia. Inițiatorii au susținut că Guvernul ar fi susținut acordul fără o dezbatere parlamentară reală și fără o evaluare corectă a impactului asupra economiei românești.
Guvernul: tratatul este vechi și cunoscut, nu „clandestin”
Ministrul vizat de moțiune, Oana Țoiu, nu a fost prezentă la dezbateri, aflându-se într-o vizită de lucru la Londra. Poziția Executivului a fost susținută în plen de ministrul Economiei, Irineu Darău, iar la dezbateri a participat și premierul Ilie Bolojan.
Premierul a respins acuzațiile opoziției, afirmând că moțiunea continuă o strategie politică mai veche, bazată pe alarmism și dezinformare. Potrivit lui Bolojan, acordul UE–Mercosur este „unul dintre cele mai ample acorduri comerciale din lume” și se află în negociere de peste două decenii, încă dinainte ca România să devină stat membru al Uniunii Europene.
Rolul României în negocieri: „Am fost în cabina locomotivei”
Ilie Bolojan a respins ideea că România ar fi fost un simplu „vagon de marfă” în procesul de negociere a acordului UE–Mercosur și a spus că, dimpotrivă, „o vreme și noi am fost în cabina acestei locomotive”. Premierul a amintit că, în 2019, în timpul președinției române a Consiliului UE, țara noastră a contribuit direct la pregătirea rundelor de negociere cu statele Mercosur, fără ca acordul să genereze atunci controverse politice sau publice.
El a mai arătat și că, la 19 decembrie anul trecut, când președintele Nicușor Dan a anunțat poziția favorabilă a României față de acord, nu au existat reacții critice din partea semnatarilor actualei moțiuni.
Controale stricte și fonduri pentru fermieri
Premierul a recunoscut că acordul implică atât riscuri, cât și oportunități, însă a susținut că Uniunea Europeană a introdus mecanisme suplimentare de protecție, inclusiv la solicitarea României. Printre acestea se numără controale „serioase și dese” asupra produselor agroalimentare importate din America de Sud, inclusiv verificări la producători, pentru respectarea standardelor europene.
De asemenea, Ilie Bolojan a precizat că România va avea acces la 3,8 miliarde de euro pentru despăgubirea fermierilor afectați de eventualele efecte negative ale concurenței din statele Mercosur și la pârghii de intervenție în piață dacă importurile vor depăși anumite praguri.
„Sădesc spaime”
În finalul intervenției, premierul a criticat dur demersul opoziției, afirmând că semnatarii moțiunii „sădesc spaime în rândul celor care nu cunosc detaliile acordului și nici mecanismele economiei mondiale”. Potrivit lui Bolojan, România are nevoie de piețe de desfacere pentru a deveni mai competitivă, iar acordul UE–Mercosur deschide o piață majoră pentru exporturile europene și românești, urmând ca beneficiile să depindă de capacitatea internă de a valorifica aceste oportunități.
Ghinea: România nu mai exportă materii prime
Senatorul USR Cristian Ghinea a susținut, în plenul Senatului, că opoziția ignoră realitatea economică a României atunci când atacă acordul UE–Mercosur. Ghinea a arătat că România este, în prezent, o economie puternic industrializată, integrată în lanțurile europene de producție, exact tipul de economie care poate beneficia de deschiderea unor piețe mari.
El a comparat structura exporturilor actuale cu cea din perioada comunistă, afirmând că „România lui Ceaușescu exporta ca o țară africană: mâncare, cereale și materiale neprelucrate”. În schimb, România de astăzi „capitalistă și liberală” exportă în principal mașini și subansambluri de mașini, rezultat direct al apartenenței la piața unică europeană.
În acest context, Ghinea a ironizat teza din moțiune potrivit căreia acordul ar avantaja doar economiile industrializate, spunând că tocmai aceasta este realitatea României de azi.