Aprobarea acordului de liber-schimb UE-Mercosur de către ambasadorii UE, inclusiv prin votul pozitiv al reprezentantului României din COREPER, a agitat apele politice de la București, în ciuda faptului că acordul este în negociere de 25 de ani, iar acordul politic la Bruxelles pe acordul de asociere și liber schimb dintre UE și Mercosur a fost încheiat la 6 decembrie 2024.
În realitate, datele comerciale ale României cu Brazilia și Argentina, principalele țări din Mercosur, arată că România importă preponderent materii prime și produse cu un grad redus de prelucrare, care pot fi transformate de către industria românească în produse cu un grad de prelucrare superior sau sunt încorporate în diverse produse finite. Asta înseamnă valoare adăugată mai mare creată în țara noastră.
- România a votat Acordul UE-Mercosur. PSD acuză un "act de trădare" și îi cere socoteală lui Bolojan. Explicațiile lui Nicușor Dan
- Kelemen Hunor: Acordul Mercosur nu a fost discutat în coaliție. E inacceptabil
Important: Acordul favorizează exporturile cu valoare adăugată mare către America de Sud, ceea ce pentru România ar putea fi un mare atu, dacă privim cifrele de astăzi ale schimburilor comerciale, iar la acestea se adaugă și un avantaj indirect, prin exporturile industriilor europene de care depinde și România.
În același timp, importul de produse alimentare al României din cele 4 țări Mercosur este minuscul comparând cu importul total de alimente și animale vii al României – care în 2025 se cifrează la 11 luni la 10,42 miliarde de euro, din care 8,97 miliarde de euro sunt importuri din țări UE.
În plus, acordul este o oportunitate pentru România să-și diversifice destinațiile de export și să își crească exportul extra-comunitar (extra-UE27), care are ponderi de doar 28,3% la total exporturi și de 27,7% la total importuri la nivelul celor 11 luni pe care INS are date comerciale complete.
Oportunitățile, mult mai mari decât riscurile
Dependența exportului către țările UE – unde marile motoare economice Germania și Franța au probleme structurale – este de altfel unul din motivele pentru care exportul românesc sub-performează de ani de zile, stagnând în mare parte în ultimii 3 ani – un alt motiv a fost stabilitatea cursului care a redus competitivitatea exporturilor românești.
Exporturile au (re)început să crească din luna mai 2025, după deprecierea leului, care a făcut exporturile românești mai ieftine.
La nivel general, prin acordul cu Mercosur, Europa va beneficia în special de eliminarea actualelor tarife ridicate la produsele industriale și de deschiderea țărilor către întreprinderile din UE. România ar beneficia, indirect, și de pe urma creșterii exporturilor din alte țări, țara noastră – mare producător de piese și componente auto – fiind tractată de o revenire a exporturilor UE, impulsionată de noile piețe de desfacere.
De asemenea, acordul ar proteja aproximativ 350 de indicații geografice ale UE pe piața Mercosur. Acordul include, totodată, dispoziții privind produsele agricole sensibile, introducând contingente tarifare limitate (CT), taxe în cadrul contingentului, perioade de așteptare prelungite și un instrument de salvgardare. Acordul conține și un capitol ambițios privind durabilitatea, cu norme obligatorii din punct de vedere juridic privind munca, mediul și clima.
Acordul ar urma să fie semnat de șefa Comisiei Europene Ursula von der Leyen în data de 19 ianuarie, în Paraguay.
Citește integral articolul ”Mercosur-ul” României: Cifrele relației cu cele 4 state din America de Sud și de ce Acordul aprobat de UE e avantajos pentru noi. Datele comerciale ale României cu Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay pe Curs de Guvernare.