Reacțiile stârnite de votul României în favoarea Acordului comercial dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur au scos la iveală atât tensiuni în interiorul guvernului, cât și o diferență clară de abordare între discursul politic și analiza pe cifre.
În timp ce ministrul Agriculturii spune că nu a știut de decizia de vot și reclamă lipsa unor garanții pentru fermieri, economiștii susțin că, per ansamblu, România este net avantajată.
„Nu am știut că România va vota”. Criticile ministrului Agriculturii
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat la Digi24 că nu a fost informat că România urma să voteze în favoarea acordului UE–Mercosur. El a spus că, în ultimele două săptămâni, nu a fost contactat în acest sens și că o astfel de decizie ar fi trebuit discutată la nivelul tuturor partidelor din coaliția de guvernare.
Florin Barbu a cerut să vadă memorandumul aprobat în guvern și ulterior de președinte și a susținut că Ministerul Agriculturii a respins documentul încă de acum două săptămâni, fără a primi un răspuns de la Ministerul Economiei sau de la Ministerul Afacerilor Externe.
Ministrul a invocat riscuri pentru sectorul agricol, de la diferențele de costuri până la standardele de mediu și utilizarea pesticidelor, afirmând că importurile din Mercosur ar putea crea o presiune majoră asupra fermierilor români.
Florin Barbu a mai spus că „este regretabil că ministerul Economiei, care se ocupă de partea de comerț, nu a făcut o analiză pe partea de carne - vorbim de carnea de pui, carnea de vită, carnea de oaie - să vadă diferența de preț. Prețurile în zona Mercosur sunt cu 40-50% mai mici față de cele din România - vorbim de fișele de cost ale producătorilor români. Toate aceste lucruri trebuiau analizate și trebuiau puse aceste garanții pentru a proteja fermierii români.”
Poziția PSD și replica președintelui
Pe acest fond, PSD a acuzat Ministerul de Externe că a „trădat interesele fermierilor români” prin mandatul de vot din COREPER, în absența unor clauze clare de protecție, scrie Mediafax.
În replică, președintele Nicușor Dan a explicat că România a susținut acordul după ce, alături de alte state europene, a negociat elemente suplimentare de protejare a producătorilor, în special în agricultură. Șeful statului a subliniat că acordul vizează atât deschiderea unor noi piețe pentru exporturile europene, cât și introducerea unor mecanisme de salvgardare pentru sectoarele sensibile.
„Acordul cu Mercosur prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% din toate produsele importate din UE, iar România va putea exporta avantajos produse din sectoare importante precum echipamente de transport, în special componente auto, aparate şi dispozitive mecanice şi electrice, produse metalice, materiale textile”, a scris preşedintele pe X.
„Mercosur se judecă pe cifre, nu pe țipete”. Argumentele economice
O perspectivă diferită vine din zona economică. Radu Miruță, fost ministru al Economiei, susține că acordurile comerciale trebuie analizate pe date concrete, nu pe emoții. „Acordurile comerciale se fac pe date, negocieri și argumente, nu pe can-can. Mercosur se judecă pe cifre, nu pe țipete. Pe cifre în avantajul României, per ansamblu. Industria (auto, echipamente industriale, siderurgie) este clar avantajată. Agricultura a susținut că este dezavantajată. Ambele sunt importante pentru România, deci balanța trebuie analizată corect. Cifrele sunt reci și fără culoare politică și de aici pleacă decizia”, a precizat Radu Miruță, vineri seara, pe pagina sa de Facebook.
Potrivit acestuia, industria românească este clar avantajată: în 2023, România a exportat către țările Mercosur produse industriale de 176,5 milioane de euro, pentru care a plătit taxe vamale de 47,4 milioane de euro. După intrarea în vigoare a acordului, aceste taxe vor fi aproape eliminate.
În agricultură, Miruță afirmă că impactul este limitat. Importurile de carne de vită din Mercosur au fost de doar 46 de tone în 2023, iar la carnea de pui, importurile s-au situat mult sub pragurile stabilite prin acord. Concluzia sa este că beneficiile pentru industrie depășesc net eventualele dezavantaje pentru agricultură, mai ales în lipsa unor date concrete care să arate contrariul.
„O veste foarte bună pentru Europa și România”
Și consilierul prezidențial Radu Burnete vede acordul ca pe un pas necesar. El consideră că Europa trebuie să rămână un jucător comercial global și avertizează că o lume dominată de bariere vamale ar fi una mai săracă.
„Este o veste foarte bună că Europa va încheia un acord comercial cu Mercosur. Europa trebuie să rămână un jucător comercial de talie globală și să devină cât mai repede un jucător militar pe măsura acestei talii. O lume în care toată lumea ridică bariere vamale, în care comerțul cade într-un plan secundar și este hulit pe toate părțile va fi o lume mai săracă. România ar fi fost și ea o țară mult mai săracă dacă nu am fi avut acces la piața europeană și globală, să atragem investiții și să putem exporta”, a scris Radu Burnete, vineri, pe pagina sa de Facebook.
În opinia sa, acordul UE–Mercosur include suficiente mecanisme de protecție pentru agricultură și deschide o piață de peste 270 de milioane de consumatori, inclusiv pentru produsele românești.
„Acordul UE - Mercosur este, în esență, o asumare curajoasă a Uniunii. Una care spune că beneficiile integrării economice vor depăși costurile ajustării. Că Europa poate să își promoveze interesele economice fără a-și sacrifica standardele. Europa nu poate rămâne relevantă dacă se comportă doar ca o cetate asediată. Unii văd pericole peste tot, dar ce ar fi să vedem și oportunitățile?”, spune specialistul.
Burnete subliniază că integrarea economică presupune costuri de ajustare, dar beneficiile pe termen lung depășesc aceste riscuri și consolidează poziția Uniunii Europene într-un context global tot mai competitiv.
Acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay – a fost aprobat de statele membre după peste 25 de ani de negocieri. Documentul urmează să fie analizat și de Parlamentul European înainte de intrarea în vigoare.